Telefonistele de la "speciale"

luni, 20 aprilie 1998, 23:00
3 MIN
 Telefonistele de la "speciale"

Din cei 400-500 de botosaneni deserviti de o telefonista intr-o zi (durata medie a unei convorbiri fiind de 20 de secunde), mai mult de o suta sint copii care "spun tot felul de porcarii imposibil de redat, jucindu-se la telefoanele publice", marturisesc operatoarele. Nici cei mai mari golani din Botosani n-aud intr-o zi ce rasuna in castile unei telefoniste in numai sase ore de lucru. Si daca majoritatea apelurilor continind tot felul de murdarii sint formulate de voci de copii, exista si suficienti barbati care nu se sfiesc sa sune la informatii doar pentru a face propuneri indecente, ca sa nu spunem grosolane, "vocii" de la capatul firului. Asemenea mesaje, pentru care exista in prezent zeci de linii "fierbinti", ajung la urechile fetelor de la telefoane indeosebi noaptea, cel mai adesea stilcite de alcoolul ce ia mintile obsedatilor cu telefon. "Cred ca sint bolnavi, ca altfel nu-mi explic cum pot sa spuna asemenea porcarii. Citeodata, pe linga vocea barbatului, se mai aude si cea a sotiei sale, rugindu-l sa se linisteasca si sa se duca la culcare. Cel mai adesea, fetele intrerup legatura in asemenea situatii, desi aceasta nu este o solutie, pentru ca obsedatii revin cu telefoane. Pentru a-i putea identifica, cite o operatoare solicita celui ce face tot felul de propuneri sa mai sune o data si la colega ca sa-i spuna acelasi lucru. In acest fel, se poate urmari pe calculator numarul abonatului care spune porcarii la numerele de telefon netaxabile", ni se destainuie centralista sefa.
Pentru stresul in care isi duc traiul de zi cu zi, centralistele primesc 700-800.000 de lei "in mina", in fiecare luna. Ele au norme pe care trebuie sa le indeplineasca, iar unul dintre indicatorii cei mai importanti este considerat indicele de preluare a apelurilor. Nu toate apelurile facute la informatii sau la orice alt serviciu telefonic special ajung sa fie preluate de o operatoare, din pricina numarului mare de comenzi ce pot sosi in acelasi timp in calculatoarele care fac automat legaturile. 10-20% din abonatii care suna la "speciale" se vad nevoiti sa renunte pentru ca, pur si simplu, nu are cine sa le raspunda. Gina Cazacu, supraveghetoare in centrala telefonica a orasului, spune ca "aceasta nu se intimpla din vina noastra. Sint ore de virf, in care liniile sint supraincarcate si tehnic nu se poate raspunde la toate apelurile". In viitorul apropiat, la Botosani va fi pus in functiune un robot care sa raspunda celor care nu reusesc sa ia legatura cu centralistele si sa ii roage sa inteleaga situatia si sa revina cu un nou apel.
Cele 50 de telefoniste botosanence fac parte dintre putinii localnici care nu au avut liber de sarbatori. Saveta Cojocaru ne-a declarat raspicat ca "telefonistele sint cele mai bune gospodine". Zimbetele reporterului au provocat o avalansa de explicatii rostite cu viteza specifica meseriei: "Nu-i o vorba in vint. A fi gospodina este pentru noi un fel de defect profesional. Sintem obisnuite sa facem mai multe operatiuni in acelasi timp, ceea ce face sa fim foarte eficiente si la bucatarie. Nici nu va inchipuiti cit de pricepute sintem in acest domeniu". Conditia cea mai importanta pentru reusita bucatelor este insa aceea ca sotii sa fie cit se poate de intelegatori si cit mai putin vorbareti. Nu de alta, dar "fetele" sint satule de vorbaraie de la serviciu, iar comunicarea cu familia contine numai problemele esentiale, si acelea formulate cit se poate de scurt. Altfel, partenerii de viata ai telefonistelor risca sa fie victimele descarcarilor nervoase ale consoartelor ce nu au voie sa-si verse obida pe clienti, indiferent de tonul si mesajul acestora. Si aceasta poate fi una din explicatiile pentru care din aceasta meserie nu se iese la pensie. Nici una din operatoarele din Botosani nu a rezistat mai mult de citiva ani la "speciale", din cauza regimului special in care se lucreaza. Iata un motiv in plus ca tonul cu care ne adresam vocilor mai mult sau mai putin amabile de la centrala telefonica sa fie politicos, chiar daca "prindem legatura" abia dupa una sau doua incercari nereusite. Oricum, nu-i vina lor. (Dorin BEJENARU)

Comentarii