Industria miinii intinse

Si peisajul dunarean al Brailei a capatat noi contururi, in ultimii ani: copii aproape goi intind mina la colt de strada, batrini cu infirmitati reale ori mascate, rufosi, soiosi si "inzestrati" cu icoane, aproape ca te obliga sa nu treci impasibil si sa-ti golesti buzunarele de maruntis, in speranta ca, miine, si ei vor avea o bucata de piine. Dincolo de mila ce o inspira toti acesti nenorociti ai nimanui, sta, insa, un mare adevar: cei mai multi cistiga din cersit, intr-o singura zi, cit nu este retribuit un salariat de rind, platitor de impozite, intre 70.000 si 100.000 lei, chiar mai mult in zilele de chenzina. In plus, nimeni nu are vreo putere sa stirpeasca aceasta noua breasla a anilor 2000, cersetorii minori ori majori raminind, dincolo de cadrul legal, schimbul garantat al puscariei. Nu neaparat fiindca acestia ar fi si infractori sadea, ci pentru ca cei mai multi, in prag de iarna, comit la comanda o hotie care sa le asigure un pat din fier, dar cald, la "mititica". Amploarea fenomenului scapa atit oamenilor legii, care, de fapt, n-au lege de aplicat in cazul cersetoriei, cit si primilor edili ai urbei ce se izbesc de una si aceeasi problema, banii, intru’ ridicarea unui "hotel Basescu" pentru copiii strazii ori amaritii nimanui.
Focarele brailene ale cersetoriei isi intind, pe zi ce trece, tentaculele, spre zonele cele mai tranzitate ale orasului: Bariera Calarasilor, Gara, Autogara, Piata, Magazinul "Dunarea", mai nou, unde sub pretextul ca-ti mozolesc masina, copii, femei, barbati in toata firea iti cer un ban de piine. Citi dintre ei isi cumpara, intr-adevar, macar un dumicat de pita, denota atitudinea lor de dupa: pusti cu tigara in nas si vlajgani soiosi duhnind a alcool.
Breasla cersetorilor- pepiniera pentru hoti
Nimeni nu detine controlul fenomenului, poate doar maturii aflati in spatele copiilor trimisi la cersit, cei care string banii si pozeaza in tartori ai gruparii. Politistii nu fac decit sa-i stringa, din cind in cind, sa-i amendeze pentru tulburarea ordinii si linistii publice, sa-i amprenteze si apoi sa le dea drumul, din nou, in strada. Nu exista o lege care sa-i linisteasca, care sa-i puna la adapost. Pericolul consta in faptul ca cersetorii de azi sint o adevarata pepiniera de infractori. Fapt confirmat si de politisti.
"Nu avem baza legala pentru a ridica aceasta categorie de oameni. Nu putem decit sa-i adunam, sa-i luam in evidente, sa-i amprentam si apoi le dam drumul. Nu stim cine sta in spatele lor, dar se pare ca cersetoria a devenit o adevarata industrie. La noi inca nu se comporta agresiv, ca-n marile orase ale tarii. Incercam, pe cit posibil, sa tinem fenomenul sub control. Aici, unii s-au specializat pe tot felul de munci, indeosebi spalari de autoturisme. La Braila, sint trei mari focare: Bariera Calarasilor, intersectia strazilor Dorobanti cu Galati si, mai recent, Parcarea de la "Dunarea". Fenomenul se mai manifesta si-n alte zone, dar sporadic. Avem, in municipiu, chiar cersetori celebri, de pilda «omul paianjen», individul ala cu haine soioase si cu un par dupa el. Unii nici nu sint de la noi. Ii trimitem in localitatile de domiciliu, dar se intorc", a relatat col. Traian Jipa, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Politie Braila.
De citeva zile, ofiterii Detasamentului de Politie pentru Interventii Rapide (DPIR) s-au pus iar pe adunat cersetorii. Munca lor este de Sisif, in conditiile in care la numai citeva ceasuri dupa ce au scapat de la amprentat, cersetorii sint din nou "la serviciu".
"Fenomenul a luat amploare, mai ales in ultimul an. Pe unii, fiind copii, iti este si groaza sa-i aduni. Deja au inceput sa ne cunoasca si cind ne vad o iau la fuga. Fenomenul asta nu va disparea niciodata. In ultima perioada nu facem decit sa le reducem numarul, cautindu-le parintii pentru a-i amenda. Oricum parintii, adesea rromi fara capatii, nu-si platesc amenzile, cele pentru tulburarea ordinii si linistii publice, ajung sa faca inchisoare contraventionala si copiii ramin tot cersetori. Ne izbim foarte des de parerea trecatorilor. Parerile sint impartite. Unii, cind te vad ca aduni cersetorii, sar la tine cum ca «lasa-i dom’le ca-s amariti» si atunci nu faci decit sa provoci rumoare printre cetateni", a opinat un ofiter din cadrul DPIR.
In doar trei zile, baietii de la "Interventii Rapide" au ridicat citeva zeci de cersetori, indeosebi minori. Marius Smuncila, 9 ani, Veronica Amarandei, 36 ani si Mihaela Narcisa Amarandei, 11 ani, au fost ridicati in ziua de 22 august de la intersectia Galati cu Dorobanti. Din spusele politistilor, cind copiii au fost prinsi cersind, femeia, care-i supraveghea, i-a luat la bataie, incercind sa se scuze fata de politisti ca nu-i mai poate tine in friu. In aceeasi zi, din strada Garii au fost saltati minorii Papina Stanescu, 13 ani, si Broscoi Stanescu, 10 ani. Copiii fac parte dintr-o familie numeroasa, de pe strada Milcov 150, si sint veterani ai cersitului.
Tiganii pletosi sint cersetori din tata-n fiu
Pe 21 august, un alt pusti al clanului Stanescu a fost gasit in strada, cu mina intinsa. Talita Stanescu se "cuplase" cu gruparea Radu, din Gratiei. Ioana Radu a fost amendata cu 80.000 lei. Gresit incearca cersetorii sa ne induioseze ca n-au casa, n-au masa. Gruparea Radu sta, ce-i drept fara forme legale, la nr. 131 pe Gratiei, o cocioaba cu nenumarate suflete. Stanestii locuiesc, chiar bine, la nr. 150, pe Milcovului.
"Cersetorii sint, si ei, grupati pe zone. La acest nivel functioneaza o mica mafie. Nu se amesteca unii in treburile celorlalti. Isi respecta teritoriile. Putini sint cei solitari, indeosebi maturii, care au dat in patima bauturii sau bolnavii psihic", a adaugat ofiterul DPIR.
In clanul Stanescu este o regula de aur: doar copiii "muncesc". Fiindca ei sensibilizeaza, chiar daca inca mai poarta fuste colorate si au si albul ochiului negru. Aici, boss-ul este Andrei Stanescu. La cei 42 de ani ai sai are sase copii in grija si doi nepoti. Nevasta i-a fugit cu altul, de vreun an. De atunci, el organizeaza, dimineata, echipele de pusti: care se duc la spalat masini si cersit, care la cules fier vechi si cersit, care la cersit, pur si simplu. In functie de virsta. Cel mai mic are cinci ani si e in ultima categorie: cersit.
Tatal tine evidenta la tot. El si fiica cea mare, maritata tot cu un tigan, tin curatenia casei. Este absolut uimitor cit de ordine poate fi in casa unei familii de tigani pletosi ce se indeletnicesc doar cu cersitul: peretii zugraviti curat sint ornati cu poze vechi, de familie, inramate in lemn pictat. Paturile sint impopotonate cu pleduri inflorate si perne tantose. Pe mobilele vechi nu este fir de praf. La Stanesti, ceva aminteste de bordeiul bunicilor, in care fiecare are locul sau si batrinul face legea in casa. Stanescu are chiar si telefon.
"Traim din ce aduc baietii. Traim greu. Fata cea mare mai merge la munca, la vecini, cu ziua. Acum i-au dat un brat de fasole. De o fiertura. Eu am avut somaj, dar am uitat sa ma duc, la luna, sa-l vizez si mi l-au taiat. Acum iau ajutor din acela", se plinge bulibasa.
Straina nu-i este lui Stanescu nici puscaria. A trecut pe acolo pentru un furt. "Am furat, si eu, un sac de cartofi", zice omul. El stie ca nu-i bine sa-si trimita copiii la cersit, dar spune ca n-are incotro. Niciunul dintre pusti n-are scoala. In casa se mai pastreaza frinturi din traditia tiganilor pletosi, cea privind maritatul fetelor.
Alte clanuri isi trimit doar copiii mutilati in strada. Solitarii, adesea mimind ca nu au un picior sau vopsindu-si membrele pentru a da impresia ca sint din lemn, sint mai putin periculosi decit cirdurile de puradei care te invadeaza la colt de strada sau la o terasa. Afirmatii cum ca exista o adevarata mafie a cersetoriei in Braila vin din toate directiile. Mai greu este de probat si de mers "pe retea" pentru a depista "industria" miinii intinse. (Nicoleta BUTNARU)