Experiment extrem in judetul Iasi

Daca un turist strain, cu harta soselelor in mina, s-ar apuca sa intre in judet, si-ar pune miinile in cap, ar fugi mincind pamintul din Iasi si, probabil, nu ar mai da niciodata pe aici. Cei peste 1.000 de kilometri de drumuri judetene, care teoretic ar trebui sa fie asfaltate si cu minimum doua benzi, sint pur si simplu „la pamint“, un sfert dintre ele chiar la propriu, adica de pamint. Recent, la jumatatea anului, drumurile din judet au intrat in sezonul reabilitarilor. Practic, primul petic de asfalt va fi pus insa la trei luni de la inceputul sezonului de lucrari. Drumarii vor avea la dispozitie mai putin de 6 luni pentru a pune la punct reteaua rutiera din judet. Cu citeva zile inaintea inceperii lucrarilor, reporterii «Ziarului de Iasi» au facut doua incursiuni pe citeva dintre drumurile judetene. Rezultatele sondajului au fost aproape incredibile pentru un judet care se va afla in Uniunea Europeana peste doar 7 luni.
Peisaj ca in Afganistan
Multe din drumurile judetene ale Iasului nu se deosebesc prin nimic de cele forestiere: fagase adinci de 20-30 cm pe drumuri in care nu se intra decit cu tractorul si pe timp frumos, sosele pe care piciorul se afunda in namol pina deasupra gleznei, toba masinii ajunge sa se infunde efectiv cu namol, iar rotile sa patineze in gol, vagi urme de pietris spalat de ploi, gauri in asfalt care forteaza soferii la un slalom urias pe distante de citiva kilometri. Cifrele seci sint inca si mai sumbre. Un sfert din drumurile judetene sint simple carari batatorite pe pamint. Un procent de 98% din drumurile asfaltate au durata de viata depasita, incit ar fi trebuit casate demult daca ar fi fost tractoare sau strunguri. Costurile refacerii pina in 2008, la un nivel mediu, a infrastructurii rutiere judetene si comunale se ridica la peste 3.700 miliarde lei, adica bugetul judetului pe aproape un an de zile. „De ani de zile nu facem altceva decit sa cirpim drumurile, prin interventii de urgenta, nu sa le reparam. Este aproape imposibil sa mentinem starea actuala a infrastructurii, daramite sa o imbunatatim“, a declarat directorul Serviciului Public de Administrare a Drumurilor Judetene, Romeo Stoica.
Drumurile de pamint, ca transeele
Cei 1.069 km de drumuri judetene sint impartiti in 373 km de drumuri asfaltate, 472 km de drumuri pietruite si 224 km de drumuri din pamint. Pentru a ne face o imagine cit mai apropiata de realitate a starii acestora, am decis sa parcurgem cu masina un traseu de aproape 100 km, cuprinzind atit drumuri reparate recent, cit si drumuri pe care nu s-a mai intervenit de ani buni. Traseul Iasi-Ciurea-Mogosesti-Mironeasa-Ipatele-Tibanesti-Tansa-Dagita si retur cuprindea practic jumatate din zona sudica a judetului, cu asfalt, piatra si pamint. Cu harta in fata, un turist ar fi putut spune ca, teoretic, traseul poate fi parcurs fara probleme in 3-4 ore. Dupa un drum plin de gropi in asfalt pina la Ciurea, au inceput insa problemele. Cu chiu, cu vai, pe o ploaie mocaneasca, am reusit sa gasim drumul judetean 248C spre Mogosesti. Realizat din pamint 100%, acesta se deosebea de ulitele satului doar prin plopii plantati pe margine. Cu masina patinind printre fagasele adinci, am ajuns intr-o vale dupa care urma o panta destul de lina. In conditii normale, pe un timp uscat, singura problema ar fi fost reprezentata de praf. Acum insa, la fiecare metru masina se afunda in noroi, la mijlocul pantei raminind intepenita. Am parcurs urmatorii 20 de metri, pina in virful dealului, cam intr-o jumatate de ora, impingind din greu masina, cu picioarele in apa pina spre genunchi. Ajunsi intr-un final in Mogosesti, iar apoi la Hadimbu, am renuntat temporar la expeditie. Ce vedeam in fata era si mai rau ca pina atunci. Teama de a ramine infundati in milul drumului, la jumatatea distantei dintre doua sate si intr-o zona in care nu aveam nici macar semnal, a fost suficienta pentru a ne regindi strategia.
Gropi care nu se trec decit cu tractorul
Dupa trei zile relativ insorite, timp considerat suficient pentru ca pamintul sa se zvinte, am luat-o de la capat. De data aceasta, prin Voinesti, pe un asfalt ciuruit de gropi, cu gindul de a ajunge la Mogosesti pe un alt drum din pamint, DJ 248B, via Bohotesti si Minjesti. „Nu va bagati pe-acolo!“, a strigat la noi Neculai Ivascu, primarul Voinestiului, intilnit intimplator pe drum. „Nu s-a mai pus piatra de 150 de ani. Sint doua gropi care nu se trec decit cu tractorul. Mergeti inapoi la Iasi. Spre Mogosesti, cel mai sigur drum este prin Iasi“, ne-a avertizat el. Nu l-am ascultat si am pornit inainte. Am reusit totusi sa ajungem la Minjesti in numai o ora, fara a avea nevoie de tractor sau cai. Cele doua gropi de care vorbea primarul Ivascu ne-au consumat insa jumatate din timp, masina patinind cu incapatinare prin fagase. Am ajuns, dar eram deja uzi din cap in picioare, plini de noroi si cu miinile si picioarele amortite de atita impins.
Pina la Hadimbu (comuna Mogosesti), drumul pietruit a fost o adevarata placere. Gropile si denivelarile continui se incadrau la urma urmei in nota obisnuita a drumurilor judetene. Nici mai departe, spre Mironeasa si satul Bicu (comuna Ipatele), nu ne-am putut plinge de disconfort. Ajunsi in intersectia cu DJ 248, am intrebat un satean pe unde ajungem la Tibanesti. „Intoarceti oleaca si mergeti prin Negresti-Vaslui. Ca de la Cuza Voda nu se poate trece“, ne-a spus acesta. Ne-am uitat pe harta si vedeam clar: e drum judetean. Asa ca nu l-am crezut. Ne-am continuat drumul pe traseul stabilit initial, asa cum il vedeam pe harta. Aveam sa constatam ca omul stia ce spune.
O ora intr-o balta
Drumul comunal spre satul Tungujei (comuna Tibanesti), care se vedea la nici 3 km, fusese rupt de ploi, jumatate din drum afundindu-se intr-o ripa. Se putea trece doar pe jos sau calare. Nici drumul judetean din pamint nu arata cu mult mai bine, dar macar mergea pe culmea dealului. Am pornit pe el. Pe nesimtite, ne-am trezit in padure, drumul transformindu-se subit intr-o mlastina. Am depasit primele doua-trei balti dupa clasicul patinat pe loc timp de 10 minute. La urmatoarea, dupa un chin de o jumatate de ora, am indesat zeci de crengi sub cauciucuri, pentru ca rotile sa aiba o oarecare priza. Ajunseseram sa speram, in pofida oricarei evidente, ca dupa urmatoarea balta drumul va fi mai bun. O balta lunga de vreo 10 metri, insa, ne-a adus in pragul disperarii. Am incercat cu binisorul, fara patinaj. Nu a mers. Apoi, desi soferul accelerase cit se putea, masina s-a impotmolit la marginea baltii. Rotile din spate nu vroiau cu nici un chip sa iasa din namolul drumului. Am impins masina inainte si inapoi. Nimic. De sub cauciucuri incepeau sa iasa aburi, motorul se ambalase la maxim si incepuse sa miroasa a ferodou ars. Imi aruncasem deja incaltarile la marginea drumului, pentru ca talpile se lipeau efectiv de clisa de pe fundul baltii. Nici acum nu stiu cum am reusit sa ne despotmolim, dupa mai bine de o ora. Dar, intr-adevar, a fost ultima balta serioasa.
La cinci ore de la plecarea din Iasi, am reusit sa ajungem la Tungujei. Plini insa de namol din cap pina in picioare, cu masina „vopsita“ in splendide culori de camuflaj, dar fericiti ca am reusit sa iesim la un drum care nu mai vazuse asfaltul dinainte de 1989, ciuruit de gropi, dar excelent in comparatie cu cel de pe care abia iesiseram. Am uitat subit gindul de a ajunge pina la Dagita si ne-am indreptat in viteza spre Iasi. In urma noastra, trecea alene pe ulita o Dacie Logan nou-nouta. Era a Politiei rurale din Tibanesti.
SPADJ Iasi baga un strat de piatra de 6 ori mai subtire decit cer normativele
Conform aprecierii lui Romeo Stoica, directorul SPADJ, fondurile destinate intretinerii drumurilor judetene sint departe de minimul necesar. „Mergem efectiv la minima rezistenta. Teoretic, intretinerea drumurilor pietruite se face cu adaos de material pietros de 300 mc/km, conform standardelor. Noi mergem chiar pina la 50 mc/km. Pentru ca nu sint bani. Numai nu se astupa gropile cu o lopata de pietris„, a spus seful drumurilor judetene. Conform calculelor CJ, refacerea drumurilor judetene ar necesita o investitie de 2.000 de miliarde in maximum 4 ani. Alte 1.700 miliarde lei ar fi necesare pentru a aduce drumurile comunale la un nivel rezonabil. In intervalul 2000-2004, Iasul a beneficiat in total de 1.210 miliarde lei pentru drumuri. Mai bine de jumatate din bani au fost insa alocati drumurilor comunale in cadrul programului Sapard. Pentru drumurile judetene s-au alocat doar 371 miliarde, din care 212 miliarde lei au reprezentat fonduri disponibilizate din bugetul CJ. Anul trecut, din cele 750 miliarde apreciate de CJ ca strict necesare s-au investit doar aproximativ 150 miliarde. In acest an, fata de un nivel estimat de 440 miliarde lei, au fost alocate doar 130 miliarde. In medie, CJ suporta din fonduri proprii aproximativ 40% din sumele destinate intretinerii drumurilor judetene.
Iesenii cer bani pentru ca si-au stricat masinile
Starea jalnica a infrastructurii rutiere a inceput sa se faca simtita si in bugetul judetului. Trei ieseni au solicitat despagubiri pentru ca si-au rupt masinile pe drumurile judetene. Pentru inceput, suma platita de SPADJ a fost nesemnificativa, respectiv doar 7 milioane lei, fiind posibile oricind alte cereri de acest gen. „Am fi putut sa contestam, sa cerem noi expertize, sa identificam exact daca groapa invocata a fost pe un drum de-al nostru si pe care anume, eventual sa ne si judecam. Toate astea ne-ar fi costat insa mult mai mult de 7 milioane lei. Si de ce sa nu o recunoastem? Starea drumurilor judetene este atit de jalnica, incit ar putea veni somatii de acest tip in fiecare zi“, a declarat directorul SPADJ.
Bani putini si pentru drumurile nationale
Cu o infrastructura rutiera la pamint, Iasul este practic rupt de restul tarii. Singura legatura rezonabila a Iasului este reprezentata de Drumul national Sculeni-Iasi-Roman-Bucuresti, reabilitat in perioada 2000-2002. „Drumul european a fost reabilitat doar pina la Roman, spre Suceava efectuindu-se deocamdata doar lucrari de intretinere, cu adaugarea unui covor asfaltic de 4 cm“, a precizat Dorina Tiron, sefa Regionalei Drumuri Nationale Iasi.
DN 24 Iasi-Schitu Duca-limita judet Vaslui ar urma sa intre in programul de reabilitari al Guvernului abia in 2008, iar drumul Tirgu Frumos-limita judet Botosani abia in 2010. Pentru DN 24C Iasi-Probota-Bivolari nu exista nici un proiect de reabilitare in urmatorii 10 ani, fiind prevazute doar lucrari de intretinere si reparatii. „Este un drum din clasa tehnologica IV, cu un trafic prezent si de perspectiva redus. Nu are rost sa bagam bani in el, cita vreme sint necesare lucrari serioase pe alte drumuri, mai importante“, a explicat Tiron.
RDN a prevazut in acest an lucrari pe 93 din cei 377 km de drumuri nationale de pe raza judetului. Lucrarile, evaluate la aproximativ 40 miliarde lei, vor viza insa doar intretinerea si tratarea covorului asfaltic, fara a se pune problema reabilitarii. „S-ar putea sa primim in semestrul II niste bani pentru drumurile nationale din municipiu. Intentionam sa incepem lucrari de reparatii capitale, dar numai pe tronsoanele unde nu exista sine de tramvai. Asta ar insemna cam 30% din cei 17 km de drumuri nationale din municipiu“, a spus Tiron.
Bani putini si pentru drumurile nationale
Cu o infrastructura rutiera la pamint, Iasul este practic rupt de restul tarii. Singura legatura rezonabila a Iasului este reprezentata de Drumul national Sculeni-Iasi-Roman-Bucuresti, reabilitat in perioada 2000-2002. „Drumul european a fost reabilitat doar pina la Roman, spre Suceava efectuindu-se deocamdata doar lucrari de intretinere, cu adaugarea unui covor asfaltic de 4 cm“, a precizat Dorina Tiron, sefa Regionalei Drumuri Nationale Iasi.
DN 24 Iasi-Schitu Duca-limita judet Vaslui ar urma sa intre in programul de reabilitari al Guvernului abia in 2008, iar drumul Tirgu Frumos-limita judet Botosani abia in 2010. Pentru DN 24C Iasi-Probota-Bivolari nu exista nici un proiect de reabilitare in urmatorii 10 ani, fiind prevazute doar lucrari de intretinere si reparatii. „Este un drum din clasa tehnologica IV, cu un trafic prezent si de perspectiva redus. Nu are rost sa bagam bani in el, cita vreme sint necesare lucrari serioase pe alte drumuri, mai importante“, a explicat Tiron.
RDN a prevazut in acest an lucrari pe 93 din cei 377 km de drumuri nationale de pe raza judetului. Lucrarile, evaluate la aproximativ 40 miliarde lei, vor viza insa doar intretinerea si tratarea covorului asfaltic, fara a se pune problema reabilitarii. „S-ar putea sa primim in semestrul II niste bani pentru drumurile nationale din municipiu. Intentionam sa incepem lucrari de reparatii capitale, dar numai pe tronsoanele unde nu exista sine de tramvai. Asta ar insemna cam 30% din cei 17 km de drumuri nationale din municipiu“, a spus Tiron.
Drumuri asfaltate cu o singura banda?
Pentru reducerea costurilor reprezentate de asfaltari, au fost avansate, inca de acum 8 ani, diverse solutii alternative. Acestea constau fie in amestecarea pamintului cu granule de polimer si apa, fie in folosirea cimentului in amestec cu pietris si pamint. In ambele variante, costul reabilitarii unui kilometru de drum s-ar putea reduce de 2-3 ori, rezistenta stratului de ciment sau polimer fiind comparabila cu cea a asfaltului. Dupa un prim experiment facut in 1998, ideea a fost abandonata, pentru a fi reluata in 2003 de fostul vicepresedinte al CJ, Mihai Popescu. Din 2004, stafeta a fost preluata de actualul vicepresedinte, Lucian Profir, fara a se reabilita nici macar un metru de drum utilizind solutiile tehnice alternative. „Cel mai probabil, prima incercare va fi facuta in 2007. Am intirziat pentru ca solutiile alternative sint incluse acum intr-un program guvernamental si am tot asteptat cele 4-5 miliarde necesare. CJ are o politica clara in acest sens. Daca putem obtine bani din alta parte, nu cheltuim nici un leu din bugetul nostru“, a declarat Profir. CJ a alocat in acest an din bugetul propriu 51 miliarde lei pentru lucrari de reabilitare a drumurilor judetene, dar prin metodele clasice.
O alta solutie avansata de Profir pentru reducerea cheltuielilor cu asfaltarile a fost ingustarea drumurilor judetene si comunale. Concret, acestea ar urma sa aiba doar 3,8-4 m latime, fata de 6 m in prezent. Practic, pe drumurile din judet s-ar circula pe o singura banda. Din loc in loc, la o distanta de aproximativ 500 m, ar urma sa fie amenajate bucle, astfel incit sa fie posibile depasirile sau intersectarile automobilelor venind din sens opus.
Topul celor mai proaste drumuri din judet
Drumuri judetene asfaltate:
DJ 244D Coropceni-Dolhesti: asfaltat doar cu numele. In fapt, acesta este acoperit cu piatra cubica montata in urma cu 30 de ani, fara a se fi efectuat lucrari importante de intretinere;
DJ 281C Blagesti-Cotnari: lung de 26 km, strabate o zona putin locuita. Trecut constant in coada listei la lucrarile de intretinere;
DJ 208R Pod Scheia-Mircesti: intra la categoria drumurilor asfaltate cu durata de serviciu expirata. Extrem de circulat, mai ales de camioane si utilaje grele.
Drumuri judetene pietruite
DJ 280 Dagita-Piscu Rusului: oficial pietruit, fara insa ca acest lucru sa fie vizibil pe teren;
DJ 281D Gropnita-Focuri-Coarnele Caprei-Belcesti: al doilea drum care ar trebui sa lege Coarnele Caprei de restul judetului. Parcurge o zona mlastinoasa, care „inghite“ piatra dupa fiecare ploaie;
DJ 282F Vladeni-Andrieseni: refacut complet acum trei ani, in cadrul programului Ricop. De atunci, in fiecare an se aloca fonduri de la CJ pentru refacerea lui. In acest an s-au alocat pentru reparatii 2 miliarde lei.
Drumuri judetene din pamint
DJ 244F Mosna-Pietris-Dolhesti: proclamat semioficial ca cel mai prost drum din judet. Propus spre declasificare;
DJ 249 Trifesti-Gorban: leaga comunele de pe malul Prutului. Cea mai sigura legatura dintre doua comune riverane Prutului ramine drumul national, cel judetean transformindu-se deseori in namol;
DJ 282 Gropnita-Halceni-Sipote: a fost refacut partial, insa doar intre Gropnita si Saveni, spre Halceni fiind aproape impracticabil.