Fabuloasa avere a printului Sturdza

„Vorbim despre repararea unei nedreptati istorice. Oricum, prefecturile din Iasi si Neamt au manifestat un curaj deosebit retrocedind suprafete atit de mari de teren, avind in vedere modul cum a fost tratat pina acum dreptul de proprietate in Romania“, a declarat ieseanul Neculai Bujor, reprezentantul familiei Sturdza in Romania.
De 4 ori suprafata Iasului
Timp de 100 de ani, urmasii domnitorului Mihail Sturdza au reprezentat una dintre cele mai puternice si influente familii din Romania. Influenta Sturdzestilor s-a datorat in buna masura si veritabilei forte economice pe care o reprezentau mosiile familiei. Prin cumparari, mosteniri si casatorii, Sturdzestii au strins treptat un domeniu care, in perioada sa de maxima extindere, reprezenta de patru ori suprafata actuala a Iasului. Sturdzestii detineau terenuri la Hangu, pe Ceahlau, la Popesti, in Gropnita, Erbiceni, Cristesti, Golaesti, Bosanci-Suceava, Tibanesti, Miroslava, Miclauseni si Iasi. Cel care s-a ocupat indeaproape de refacerea proprietatilor familiei Sturdza este avocatul Neculai Bujor, de loc din Popesti. Tatal sau a fost administrator pe mosiile Sturdzestilor, iar bunicul sau maestru de vinatoare al vestitei familii. Nici Bujor insa nu poate spune cu exactitate ce avere au avut urmasii domnitorului moldovean. „Este greu de spus care a fost averea Sturdzestilor. Numai ca terenuri, aveau peste 5.000 ha de teren arabil in toata Moldova si vreo 35.000 ha de padure, exploatate modern. Era o avere fantastica, ceea ce le-a si permis sa se implice direct in nenumarate actiuni de binefacere si de sprijinire a tarii“, a spus Bujor.
Print si campion la tenis
Instaurarea comunismului a reprezentat inceputul sfirsitului pentru familia Sturdza. Reforma agrara din 1945 le-a lasat doar conacul de la Popesti, padurile si 50 ha de teren arabil. Dupa alti trei ani, au fost confiscate si acestea. Timp de 40 de ani, doar Dimitrie Sturdza, capul familiei, s-a mai intors in tara, dar numai ca musafir. „A venit o data in 1968, ca traducator al lui Charles de Gaulle. Regimul comunist era in cautare de aliati, asa ca prezenta unui Sturdza in anturajul presedintelui francez a fost tolerata. Alta vizita a fost la un meci de cupa Davis intre Romania si Elvetia. Dimitrie a fost campion al Elvetiei la tenis, dar a venit doar ca insotitor, refuzind sa joace impotriva tarii sale“, a explicat Bujor.
Intorsi in tara dupa 1990, urmasii Sturdzestilor au inceput sa depuna cereri de retrocedare a fostelor proprietati. Retrocedari succesive au refacut domeniile familiei de la Popesti si de pe Ceahlau. O noua revendicare a fost facuta pentru conacul de la Sprinceana, alta pentru cel de la Tibanesti, ca si pentru fosta piata Sturdzoaia de pe Sararie (zona fostei Terase Sararie) si padurea de la Cristesti. In paralel, Sturdzestii s-au lansat in afaceri si in Romania, Dimitrie Sturdza fiind considerat unul dintre cei mai bogati romani, cu o avere evaluata la 130-140 milioane euro. (Alex ZANOAGA)
Uluitoarea poveste a familiei poate fi oricind subiect de roman

Sturdzestii au dat Moldovei doi domnitori, Mihail Sturdza intrind in istorie ca cel care a infiintat prima universitate din tara. Fiul sau, Dimitrie, a pus bazele imperiului funciar iesean al familiei, cumparind mosia de la Pausesti – Dumesti. La aceasta s-au adunat treptat alte proprietati din actualul judet Iasi. Nora lui Dimitrie, Olga, a condus in primul razboi mondial Comitetul de primire a refugiatilor si Societatea ocrotirii orfanilor. Conacul de la Miroslava a fost transformat in orfelinat si scoala, Olga Sturdza donind societatii pe care o conducea si 250 ha de teren in jurul conacului. In timpul foametei de dupa al Doilea Razboi Mondial, Sturdzestii au asigurat hrana a sute de copii ramasi orfani. „S-au impartit lemne gratuit catre populatie. S-au dat ajutoare in hrana si haine. De altfel, de Sturdzesti auzi oriunde te duci. Sina de cale ferata Iasi – Pascani a fost facuta cu traverse din lemn din padurile de la Popesti. Din domeniul de la Hangu, Sturdzestii au livrat Uniunii Sovietice 300.000 mc in contul reparatiilor datorate de statul roman“, a precizat Neculai Bujor.
In 1948, batrina Olga Sturdza a fost arestata, iar nepotul acesteia, Mihai Dimitrie, trimis la munca fortata. Ca o ironie, tocmai la Bicaz, pe fosta proprietate a familiei. Al doilea fiu al Olgai, George Mihai, a reusit sa fuga, ajungind in zona de ocupatie americana din Austria, la Linz. Sotia sa, Margareta, de origine norvegiana, a reusit sa plece si ea, cu un avion al Crucii Rosii suedeze. Ce mai ramasese din familie s-a intilnit la Oslo, de unde au plecat pentru a se stabili in Elvetia. Aici li s-au alaturat Olga si Mihai Dimitrie, dupa eliberarea din captivitate.
Ce planuri are familia Sturdza cu imensa avere imobiliara
Familia Sturdza a inceput deja sa-si exploateze padurea retrocedata la Popesti. In planurile Sturdzestilor intra infiintarea unui ocol silvic propriu, prin preluarea angajatilor „RomSilva“ din zona, investitii de 10 milioane euro in intretinerea padurii, infiintarea unei fabrici de cherestea si a unor pepiniere. Dupa acelasi model urmeaza sa se faca si exploatarea domeniului de pe Ceahlau. „In primul rind se va face ordine in padure. Vara asta va fi demarat primul proiect major, la Popesti, prin programul Sapard. Padurea va fi exploatata ca aranjament silvic, dupa toate reglementarile in domeniu. Nu vor mai exista furturi din padure, nu se va mai taia haotic, dupa mintea fiecaruia. Intreg venitul rezultat din exploatare va fi reinvestit in tara, pentru oamenii locului. Nu vor avea de pierdut decit cei care pina acum au furat“, a incheiat Bujor.
Cele doua mari mosii retrocedate pina acum, cea de la Popesti si cea de pe Ceahlau, reprezinta o avere fantastica, chiar pentru unul dintre cei mai bogati romani. Conform legii, Sturdza va prelua, odata cu padurea, si amenajamentele silvice existente. „Daca suprafata de padure este suficienta pentru amenajarea unui ocol silvic, legea ne obliga sa predam si drumurile, ocoalele, sediile de districte silvice si pepinierele existente. Pe cele 5.400 ha de la Popesti se afla 9 cantoane si doua sedii de districte, ca si o pepiniera de 2 ha“, a precizat Ionel Pintilie, seful Directiei Silvice Iasi.
Investitiile de 10 milioane euro anuntate de Sturdzesti vor putea fi recuperate in doar citeva luni de exploatare a padurii. Conform precizarilor lui Pintilie, de pe un hectar de padure de foioase pot fi exploatati anual 5-7 mc de lemn, in functie de virsta padurii si de tipul exploatarii. La un pret de 6 milioane lei pentru un metru cub de cherestea, padurea de la Popesti poate aduce un venit anual de 162 miliarde lei. Padurea de pe Ceahlau, predominant din rasinoase, poate aduce si ea un venit considerabil. Astfel, un hectar de rasinoase exploatat corect poate furniza anual 7-8 mc lemn. La un pret mediu al cherestelei din rasinoase de 4,5 milioane lei/mc, venitul furnizat de domeniul Hangu se va ridica anual la cel putin 820 miliarde lei. In total, padurea obtinuta in judetele Iasi si Neamt de familia Sturdza va aduce acestora un venit anual de aproximativ 1.000 miliarde lei, adica 28 milioane euro. Din aceasta suma trebuie scazute insa cheltuielile generate de intretinerea, paza si exploatarea padurii, profitul propriu-zis fiind mult mai redus. „Profit obtii fara nici o problema daca razi padurea si vinzi tot lemnul, adica ceea ce se intimpla de 15 ani in padurile retrocedate. Daca vrei insa sa administrezi corect padurea, cheltuielile sint fantastice, iar volumul lucrarilor pe care le ai de facut pina sa iesi pe profit este enorm. Padurea este o afacere care aduce beneficii pe termen lung, in nici un caz de pe o zi pe alta“, a precizat Pintilie.