„Invoielile” ciobanilor, sarbatorite la boteit

Duminica s-a desfasurat boteitul oilor in Paltin, asezare straveche de oieri. Traditia spune ca in fiecare primavara, inainte de urcarea oilor in munti, ciobanul trebuie sa se tocmeasca la plata cu proprietarul oilor pentru ceea ce va primi in loc pentru pasunatul animalelor. Obiceiul se pastreaza de sute de ani, dar, la initiativa Centrului Judetean de Conservare si Promovare a Traditiei Populare si a Primariei Paltin, in ultimii trei ani, ritualul „invoielii” se transforma la sfirsit intr-o adevarata serbare cimpeneasca. Alesul oilor se face pe Plaiul Tojanului, loc de intilnire pastrat cu sfintenie de sute de ani.
Ciobanii suna de pe celulare pe plaiurile Tojanului
„Anul acesta s-a stabilit «invoiala» la sase kilograme de cas si doua de urda pe fiecare oaie. Paza pentru animal face cit o zi de munca la coasa”, a precizat Liviu Labunta, cioban care are grija de peste trei sute de oi. Pe linga magarusul si sumanul traditional, pastorii zilelor noastre prefera sa foloseasca tot ce ofera progresul tehnic pentru a-si ingriji mai bine oile. Astfel, cei mai multi isi folosesc de cite ori pot celularele sau masinile de teren. Baciul Liviu Labunta, insa, a ajuns sa fie unul dintre cei mai invidiati ciobani din sat, pentru „ajutoarele ” sale „de nadejde”, fii sai, George, de numai 8 ani si Catalin de 10 ani. Desi sint niste copii, baietii stiu bine sa mine turma si sa suiere si la magarus, dar si la caii si ciinii stinii, ca sa stringa oile acolo unde trebuie. Ar mulge ei si oile, daca nu ar avea probleme cu greutatea animalelor care, de cele mai multe ori depaseste de-a binelea greutatea copiilor. „M-am trezit ca stiu sa tina in friu chiar si oamenii care m-ajuta cu simbrie. Intr-o zi, al mai mic i-a zis unui baiat din cei pusi sa aibe grija de jintita «de ce te duci la masa ca inca n-ai spalat galetile! N-ai auzit ce ti-a zis tata sa faci mai intii?»”, spune, mindru, tatal micilor ciobanasi.
Oile, sfintite pentru a fi ferite de jivine
Dupa ce s-au inteles la „invoiala”, alaturi de ciobanul ales, satenii s-au strins in poiana, pentru a participa la boteit. Semnalul a fost dat de unul din buciumasii din satul Podul Narujei. Dupa ce au fost bagate oile in strunga, preotul Florin Rauta a oficiat o slujba de binecuvintare a ciobanilor si de sanatate a animalelor, de fereala de jivine si de fertilitate. Apoi oile fara mieluti au fost mulse, iar ciobanii s-au apucat sa prepare casul si urda, chiar in fata satenilor, pentru a le dovedi cit sint de vrednici si priceputi. Apoi, toata lumea a putut sa guste, pe alese, cite o cana cu jintita. Oile vor paste iarba poienilor insorite din munti pina dupa 25 august, iar daca vremea este frumoasa, chiar si pina in septembrie sau chiar octombrie.
Balada a lui Stefan cel Mare, transmisa de sute de ani
Dupa ce s-a incheiat ritualul, toata suflarea s-a indreptat catre scena amenajata la poalele muntelui. Spectacolul a debutat cu cintecele populare ale grupului de fete din Prahuda. Au urmat apoi drimbasii, sub indrumarea profesorului Pantus Stoica. „Drimba e un instrument usor de invatat, la indemina tuturor. Ciobanii cinta de mici atit la drimba, care este un fel de cobza pentru cei de pe aici, cit si la fluieras. Cel mai mic membru al grupului nostru are 10 ani”, spune Pantus Stoica. Pentru eveniment, drimbele au fost confectionate special de artistul popular Gheorghe Berehoi. De un succes aparte s-a bucurat ansamblul fluierasilor si cavalistilor din Paltin, indrumat de rapsodul Costica Coroi. Acesta a interpretat „Balada lui Stefan cel Mare”, varianta culeasa acum citeva sute de ani pe aceste meleaguri si transmisa prin viu grai din generatie in generatie. Pe linga „batrinii” grupului care au avut privilegiul de a fi instruiti de renumitul etnolog D. D. Stancu, tinerii interpreti din satele Paltinului si-au uimit parintii si prietenii prin usurinta minuirii fluierelor si cavalului, de multe ori mai lung chiar decit bratele lor. „Desi vremea culturii obligatorii prin scoala a apus de mult, copiii au preferat sa ramina dupa orele de clasa pentru a exersa suitele si horele vrincenesti pe care le-au auzit de la noi”, a spus rapsodul Costica Coroi. Spectacolul a fost incheiat de taraful si solistii „Doinei Vrancei”. (Doina DAMIEAN)