Italienii devin stapini in Vrancea

duminică, 12 octombrie 2003, 23:00
3 MIN
 Italienii devin stapini in Vrancea

Piata terenurilor agricole a luat amploare, in urma interesului din ce in ce mai mare al strainilor pentru paminturile taranilor din judetul nostru. Cum vinurile din judet au rupt gura lumii, prin calitatea lor superioara, italienii sint din ce in mai doritori sa devina stapini in Vrancea. Pentru ca legile in vigoare nu permit inca achizitionarea terenurilor de catre strainii persoane fizice, ei folosesc firme cu capital mixt, romano-italian. Modificarile aduse Constitutiei le va permite acestoara sa devina proprietari de pamint cu acte in regula.
In scurt timp, in Vrancea va exista chiar si un centru de imbuteliere a vinului finantat de Uniunea Europeana prin programul Sapard, pus la punct de italieni. Prin intermediul unei firme cu capital mixt, un patron italian a achizitonat citeva hectare de vie care ii va da materia prima pentru linia de imbuteliere finantata de UE.
„Ce sa facem, daca ne da bani mai multi, vindem. Nu vedeti ca noi nu facem mai nimic din pamint, ca nu avem bani sa bagam in el”, ne-a declarat un taran din Movilita, contactat de italieni pentru a-si vinde pamintul.
Mai multi italieni au devenit, prin firma, proprietari pe terenurile taranilor din Tataranu, dar si in zona Cimpeneanca, localitate in care va fi si noul centru de imbuteliere. Deocamdata cele mai prospere afaceri in domeniul agricol facute de italieni s-au dovedit a fi cele cu griu. „Pina acum nu a avut probleme cu noi. Firma se cheama Fonteverde, are sediu in judet, a venit la noi, oamenii au vindut si el si-a vazut de treaba”, ne-a declarat Pavel Nicolae, primarul localitatii Tataranu.
Pina la aceasta data, firma italiana a achizitionat in Tataranu in jur de 300 de hectare de teren arabil pe care le-a cultivat cu griu. Zona de ses in care este situata comuna si gradul mare de fertilitate pe care il are au incurajat strainii sa investeasca in ternurile de aici.
„Au fost si foarte multi care au dat in arenda pamintul. Oamenii au fost foarte multumiti de ce s-a intimplat. Au primit o parte din griu, cum s-au inteles si nimeni nu s-a plins”, a adaugat primarul Pavel Nicolae.
Atrasi de succesul pe care l-au inregistrat conationalii lor, un alt grup de afaceristi italienii a facut demersurile necesare pentru a achizitiona alte hectare de teren in comuna Tataranu. „O alta societate romano-italiana a venit la noi in comuna sa cumpere teren. Nu i-am vazut pe italieni pentru ca in comuna au venit numai reprezentantii romani. Am inteles ca vor sa infiinteze culturi pentru port-altoi la vie, dar deocamdata nu au inceput sa cumpere”, ne-a mai spus primarul comueni Tataranu.
Preturi mari oferite de „macaronari”
In comunele judetului nostru, un hectar de teren arabil se vinde in medie cu 12 milioane de lei, iar un hectar de vie, in functie de zona, 1-2.000 de euro. Pretul oferit de „stranieri” este mai mare cu cel putin doua milioane de lei pe hectar. In conditiile in care un hectar de vie costa, in tarile de traditie viticola ale Uniunii Europene, pina la 100.000 de Euro, s-ar putea spune ca italienii „au dat lovitura” in Vrancea.
Potrivit datelor pe care le detinem, cea mai mare achizitie viticola a fost facuta de italieni la Cimpeneanca, unde s-au cumparat, prin acelasi sistem, zeci de hectare de vie. Vinul va fi imbuteliat tot aici si va lua calea Europei. Firma este la un pas de a primi o finantare prin programul Sapard. Atu-ul acesteia a fost faptul ca detine in proprietate via intr-o zona buna, aflata chiar la marginea soselei.
„Deocamdata la noi nu a venit nimeni sa spuna ca vrea sa cumpere. Cei interesati se adreseaza direct in comune, la noi nu prea vin”, ne-a declarat directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltate Rurala, Ion Marin.
Conform modificarilor aduse Constitutiei, daca vor fi votate pe 18 si 19 octombrie, cetatenii straini vor putea cumpara terenuri cu acte in regula la noi. „Daca vor sa devina stapini la noi, nu stiu daca este chiar bine. Oamenii sint saraci si o sa vinda pe rupte. Ii facem stapini in tara noastra?”, se intreba acelasi taran din Movilita. (Anca GIRNEATA)

Comentarii