Taranii lupta pentru zaibar

Taranii din Vrancea nu se ingramadesc sa respecte cerintele Uniunii Europene care impun defrisarea tututor suprafetelor de vie din soiul hibrid, aflate in afara arealului viticol. Cei mai multi nu inteleg de ce trebuie sa renunte, tocmai acum, la un vin pe care il beau de ani de zile. Motivatia specialistilor din agricultura ca acest vin contine o substanta daunatoare organismului nu pare sa-i intereseze pe cei mai multi tarani. Iar autoritatile comunei ridica din umeri in fata refuzului general al oamenilor.
Taranii nu renunta cu una cu doua la celebrul zaibar pe care l-au consumat pina anul trecut fara sa fie stresati de cerintele Uniunii Europene. Suparati pentru ca nu primesc primele de abandon promise de Legea Viei si Vinului, aparuta cu aproape un an in urma, taranii se dovedesc din ce in ce mai incapatinati cind e vorba de pamintul lor.
Eforturile depuse de Directia Agricola de a-i convinge sa renunte de buna voie si nesiliti de nimeni au ramas fara ecou. Din cele 1560 de hectare de vita de vie care trebuie sa se defriseze in Vrancea, pina la aceasta data au fost distruse doar 16 hectare. Comunele in care s-au defrisat pina acum sint Slobozia Ciorasti, Milcovul, Gologanul, Nanesti, Maicanesti si Suraia. Cele mai intinse suprafete se afla in zona de ses a judetului. „Noi avem in jur de 60 de hectare de vie cu hibrizi. Oamenii nu vor sa inceapa sa defriseze pentru ca este singurul soi de vie pe care il au. Cred ca ar fi trebuit sa se gindeasca mai intii la o modalitate de a-i convinge sa planteze soiurile nobile si pe urma sa le defriseze pe cele hibride. Costa foarte mult sa infiintezi o plantatie de vita de vie. Cum poti sa-i explici unui om care este trecut de 70 de ani ca Uniunea Europeana nu-i permite sa mai aiba in gradina hibrizi?”, ne-a declarat Nita Stancu, primarul comunei Balesti.
Numai in Balesti, suprafata de vita de vie hibrida depaseste 60 de hectare, iar peste 70% din proprietari sint trecuti de 70 de ani. „Le spunem ca este vorba despre Uniunea Europeana, dar oamenii spun ca vinul il fac pentru ei, nu il duc in tari straine si nu inteleg ce treaba are Uniunea Europeana cu asa ceva. Nici Directia Agricola nu ne-a presat prea tare, dar cu timpul, incet, incet, poate vom reusi sa-i convingem”, a adaugat Nita Stanciu.
Legea Viei si Vinului precizeaza ca pentru fiecare hectar de vita de vie defrisat, oamenii vor beneficia de o prima de abandon, dar care va fi stabilita printr-un alt act normativ. Nici la aceasta data documentul nu a fost publicat si taranii care isi defriseaza acum culturile de vie risca sa ramina fara despagubiri. Pina in 2007 toate aceste culturi trebuie sa dispara.
„Vinul din hibrizi contine alcool metilic”
Specialistii de la Directia Agricola sustin ca, in urma fermentatiei, in vinul obtinut din hibrizi apare o cantitate mica de alcool metilic, care este daunator sanatatii. „Le-am explicat ca pe linga alcoolul etilic, care apare in urma fermentatiei, la soiurile hibride rezulta si o cantitate de alcool metilic. Cei drept este o cantitate mica, dar consumata sistematic, ea este daunatoare organismului. Unii au inteles, altii nu”, ne-a declarat Viorica Ghionea, director adjunct al Directiei Agricole. Pina la aceasta data, Directia Agricola nu a inceput o campanie intensiva de defrisare a acestor soiuri de vita de vie. „Impreuna cu primariile le-am spus ca sint cerintele Uniunii Europene. Unii inteleg, altii nu, dar ne intreaba cu mult interes. Le-am explicat ca hibrizii nu sint acceptati in Uniunea Europeana”, a adaugat Viorica Ghionea.
Situatia sta cu totul altfel pe teren, unde oamenii, apasati de grija zilei de miine, se asteapta mai degraba la ajutoare din partea statului decit la impovararea situatiei cu niste reguli stricte care sa ii afunde si mai mult in saracie. „Le-am spus oamenilor care este situatia. Ce e scris, e si pentru noi. Altceva ce sa mai zicem?”, spune oarecum resemnat primarul comunei Suraia, Pamfil Statache. (Anca GIRNEATA)