Caută 
3 MIN
In urma cu 31 de ani, doi militieni au descins la locuinta lui Alexandru Gnatenco din Tecuci, cunoscut colectionar numismatic. Ei au actionat pe baza unei informatii ca batrinul detine aur pe care nu l-a declarat. "Astazi, 19 martie 1969, ne-am deplast la locuinta lui Gnatenco. In urma perchezitiei, am gasit in peretele din apus un borcan din sticla in care se aflau 96 de monede din aur, care au fost depozitate la Banca Nationala Romana", se spune in procesul-verbal intocmit la acea vreme.
"Monedele sint proprietatea noastra"
Chiar daca intre timp tecuceanul a decedat, fiii acestuia, Rodica Nadolu si Alexandru Gnatenco, care sint stabiliti in orasul Iasi, au apelat la justitie pentru constatarea nulitatii actului de confiscare a aurului. In actiunea inaintata instantei din Galati, iesenii au afirmat ca impotriva tatalui lor nu s-au declansat urmariri penale, iar monedele nu au fost confiscate printr-un act judecatoresc valid. "Consideram ca procesul verbal este lovit de nulitate absoluta, deoarece el nu a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor legale. Desi a fost incheiat de organele de cercetare, nu a fost urmata faza propriu-zisa a urmaririi penale. In situatia tatalui nostru nu a fost data ordonanta sau pronuntata o hotarire judecatoreasca de confiscare. In aceste conditii, monedele sint proprietatea noastra, dar ele se afla indisponibilizate in depozitul BNR, sucursala Galati. Cum banca nu este decit pastratoarea monedelor, care nu ii apartin, starea de depozit nu este legala. Situatia nu a fost schimbata din 1969, desi legea care incrimina detinerea aurului a fost abrogata. In aceste conditii, tatal nostru si prin urmare si noi, ca mostenitori legali, nu am pierdut dreptul de proprietate ci numai de posesie", se arata in cererea inaintata Judecatoriei Galati
Confiscare fara dosar penal
Situatia care l-a avut drept protagonist pe Alexandru Gnatenco este una fara precedent, intrucit acestuia nu i s-a intocmit niciodata dosar penal, desi a fost tinta unei confiscari. "Aceasta deposedare reprezinta un abuz, un jaf facut de Militie, situatie care ar trebui inlaturata pentru a fi restabilita dreptatea. Masura de confiscare a militienilor de atunci este ilegala, deoarece acestia si-au asumat si calitatea de organ de urmarire penala. Asa cum rezulta din procesul-verbal din 1969, tatalui nostru i s-a adus la cunostinta in momentul confiscarii ca va fi cercetat penal. Ulterior insa, nici Militia, nici Procuratura nu au mai facut nici o ancheta, nu a mai fost initiat proces penal. Asa se face ca in final nu a fost emis nici un act legal", afirma mostenitorii tecuceanului. De altfel, atit conducerea IJP cit si cea a Parchetului Galati au recunoscut ca pe numele lui Alexandru Gnatenco nu a fost intocmit dosar penal. "Va facem cunoscut ca in evidenta fostei Procuraturi Regionale Galati pe 1969 nu apare nici un dosar penal pe numele lui Alexandru Gnatenco", se spune intr-o adresa inaintata instantei de Parchetul Galati.
BNR, Parchetul si Ministerul de Interne nu vor restituirea aurului
Mostenitorii sustin ca tatal lor era pe vremea aceea un cunoscut colectionar de monede vechi. "Cu toate acestea, nu intelegem de ce i-au fost confiscate, pentru ca nu a fost nici mosier, nici capitalist ci doar un mic meserias", sustin fiii tecuceanului care, potrivit vechiului Cod Penal, se facea vinovat de infractiunea de detinere de aur. Chiar daca pe numele colectionarului nu a fost intocmit dosar penal, Parchetul si Ministerul de Interne se opun cu inversunare restituirii celor 96 monede de aur. "Nu exista temei legal de restituire" sau "solicitam respingerea cererii ca inadmisibila", suna adresele trimise instantei de Parchetul si IJP Galati. (Cristina SARBESCU)
