Iasi – oras al neinspiratiei

Statutul de "vedeta" a Opozitiei nationale ne-a costat in mod cert mii de miliarde de lei vechi, bani care am vazut an de an cu ce usurinta se duc in alte orase. S-a mers de la nestergerea datoriilor pentru CET Iasi pina la banii dati pentru termopane si termosistem gratis pentru cei de la bloc. Care sint cele mai evidente "carotari"? Ce spun liderii politici?

Iasul s-a obisnuit rapid, inca din anii ‘90, cu statutul de oras opozant al guvernarii. Parea un titlu de glorie, cu care multi ne mindream. Acum, dupa 20 de ani, vedem ca am ramas doar cu mindria. Caci, din punct de vedere financiar, statul in Opozitie nu ne-a adus nimic. Dimpotriva, ne-a lipsit de importante sume de bani. Dar, sa trecem mai intii in revista primarii Iasului si partidele lor, pe care probabil multi dintre ieseni i-au si uitat.

Bastionul Opozitiei din Moldova

Dupa un scurt mandat de primar al lui Emil Alexandrescu (1991-1992), in "acord" cu Guvernul FSN, iesenii schimba macazul si-l aduc la Palatul Roznovanu pe reprezentantul Partidului Aliantei Civice, Constantin Simirad. Iasul spargea astfel "blocada rosie" instituita de FSN peste intreaga Moldova, facind din oras un soi de bastion al opozitiei in zona, care era atunci, in totalitate, fief al lui Ion Iliescu. Urmeaza patru ani (1992-1996) de opozitie, timp in care Iasul ramine singura "reduta" din Moldova necucerita de PDSR (n.r. – initial FDSN). In timpul guvernarii CDR (1996-2000), orasul are un statul aparte. Desi reprezentant al Conventiei, primarul Constantin Simirad s-a certat mereu cu reprezentantii puterii.

Timp de patru ani, contrele edilului cu liderul PNTCD Iasi, Vasile Lupu, cu prefectul Florin Vitan sau cu seful Consiliului Judetean, Liviu Antonesei, au conturat imaginea unei administratii locale intr-un razboi continuu cu Guvernul. Dincolo de relatiile ostile dintre Palatului Roznovanu si Palatul Victoria, trebuie spus ca in perioada 1996-2000 vistieria tarii era goala. Cu alte cuvinte, si daca ar fi intretinut relatii "amicale" cu Executivul, Simirad avea sanse infime sa-si echilibreze bugetul prin alocari din fonduri guvernamentale.

O analiza atenta a acelei perioade, in arhivele ziarelor, ne forteaza sa consideram ca atunci Iasul a stat practic doar un an in acord cu orientarea politica a Guvernului.

In timpul Executivului PSD, condus de Adrian Nastase (2000-2004), consemnam doua perioade distincte. Intre anii 2000 si 2002, Iasul se afla in opozitie, primarul si majoritatea consilierilor locali fiind membrii ai nou infiintatului Partid al Moldovenilor.

Din 2002, odata cu absorbtia Partidului Moldovenilor de catre PSD, orasul capata aceeasi culoare cu formatiunea aflata la guvernare. Pozitia privilegiata dureaza doar doi ani, pentru ca in timpul Guvernului Tariceanu (2004-2008) Iasul revine in opozitie, condus fiind de un primar PSD, Gheorghe Nichita. Protocolul la guvernare dintre PDL si PSD, semnat la sfirsitul lui 2008, readuce orasul in gratiile Executivului. De aceasta data, statutul favorabil tine doar un an, finalul lui 2009 consemnind reintoarcerea PSD in opozitie. 

Practic, in ultimii 20 de ani, Iasul s-a bucurat doar cinci ani, cumulat, de beneficiile guvernarii. Mult spus beneficii, pentru ca cei cinci ani au coincis de fiecare data cu perioade de criza economica.

Putina istorie recenta

O comparatie cu unele orase din Ardeal probabil ca ar fi nerelevanta pentru Iasi, stiut fiind ca municipii precum Cluj sau Timisoara, chiar daca au stat in gratiile Guvernului perioade relativ similare cu Iasul, au beneficiat de un aport mult mai mare la bugetul local din partea investitorilor locali, lucru foarte evident mai ales in anii ‘90, cind din cauza saraciei bugetului central acest lucru era decisiv pentru dezvoltarea locala. Cu toate acestea, pina si Timisoara, ani buni oras simbol al Opozitiei, a avut aceeasi culoare cu Guvernul de la Bucuresti 6 ani (1990-1992 si 1996-2000), fata de 5, cit a avut Iasul.

De asemenea, chiar si municipiul Cluj Napoca a fost mai multi ani in gratiile Guvernului de la Bucuresti, in raport cu Iasul. Astfel, cei doi ani dintre 1990-1992 (cind primariile erau coordonate de prefecturi), la care se adauga 4 ani (1992-1996) din mandatul lui Gheorghe Funar si alti aproape 3 ani din mandatul trecut (2004-2008) in care Clujul a fost controlat de PDL, arata ca orasul a fost in gratiile puterii de la Bucuresti nu mai putin de 9 ani din cei 20 scursi din 1990 incoace.

O comparatie cu Constanta, de exemplu, este si mai in dezavantajul Iasului. Astfel, municipiul Constanta a beneficiat de sprijinul unui guvern "coleg de partid" 12 ani din cei 20: 1990-1992 (2 ani), 1996-2000 (4 ani) si 2004-2010 (6 ani).

–––

Ce a pierdut Iasul in opozitia politica

Opozitia politica in care s-a aflat Iasul o perioada indelungata a adus, in mod cert, numeroase prejudicii locuitorilor, chiar daca, in fond, ei nu au nici o vina pentru optiunea lor politica. In special, pe linie de investitii si alocari de fonduri guvernamentale, iesenii au avut mai tot timpul de suferit. Chiar daca judetul este unul dintre cele mai mari din tara (locul 3, dupa Bucuresti si Prahova), iar orasul este al doilea dupa Capitala, alocarile de la nivel central nu au respectat acest criteriu. Situatia este similara atit la judet, cit si la municipiu.

"Ziarul de Iasi" prezinta citeva din deciziile guvernamentale prin care Iasul nu doar ca nu a beneficiat de sustinere, dar a pierdut clar lupta cu orase mult mai mici, insa conduse de membri ai partidului aflat la guvernare.

Aeroportul, la fel de valoros ca o strada

Una dintre cele mai mari nerealizari ale autoritatilor locale iesene este modernizarea Aeroportului. Indiferent de ce partid s-a aflat la guvernare, PSD, PNL sau PDL, proiectul a avansat in ritm de melc. Daca ar fi existat un sprijin mai puternic de la nivel central, poate si lucrarile de la Aeroport ar fi fost acum macar demarate. In schimb, autoritatile s-au chinuit practic sa obtina terenul necesar pentru noul proiect. Dupa ani de incercari, abia in 2010 problema s-a rezolvat partial, iar Guvernul a emis deciziile care sa aduca terenul in curtea Consiliului Judetean. Iasul a pierdut insa clar lupta cu Clujul sau Timisoara si tinde sa fie depasit de Bacau.

Si Suceava da de inteles ca doreste modernizarea Aeroportului, iar judetul este acum condus de un reprezentant al partidului de guvernamint. Un exemplu elocvent despre sustinerea guvernamentala pentru Aeroport, dar si pentru alte proiecte ale Iasului, este o hotarire a Guvernului data in luna mai a acestui an. Prin aceasta hotarire, Aeroportului iesean i-a revenit o suma de 300.000 lei, iar pentru "intretinerea periodica" a unei strazi din Cluj, orasul pe care l-a condus actualul prim-ministru Emil Boc, s-au alocat doua milioane lei.

Municipiul Arad a primit 500.000 lei pentru un strand, iar pentru un drum comunal din judetul Brasov s-au alocat 400.000 lei. Pe cap de locuitor, hotarirea de Guvern a dus fonduri duble la Cluj, fata de Iasi. Alba, Arad sau Botosani, alte judetene conduse de reprezentanti ai PDL, au primit mai mult decit Iasul, pe cap de locuitor.

CET, fortat sa lucreze in pierdere programata

Iesenii se pot considera defavorizati si in ceea ce priveste relatia Guvern – termocentrale. Anul trecut, cind datoriile sugrumau practic activitatea de la multe termocentrale din tara, a fost emisa o hotarire de Guvern. CET a primit atunci opt milioane lei, iar alte unitati similare cu CET din localitati conduse de reprezentanti PDL au primit sume mult mai mari. Nu s-a tinut seama nici de numarul locuitorilor deserviti, nici de cuantumul datoriilor. Astfel, la Brasov au ajuns 56 milioane lei, adica de sapte ori mai mult decit la Iasi. Chiar si Aradul sau Botosaniul au primit mai mult decit CET Iasi. Si in ceea ce priveste costurile de productie ale unei gigacalorii exista diferente mari care inclina balanta subventiilor catre orase conduse de reprezentanti ai puterii. In orase precum Cluj, autoritatile centrale au avizat un cost de productie real, adica cel solicitat spre aprobare, in timp ce la Iasi costul aprobat este cu mult mai mic decit cel real. Aceste valori sint extrem de importante, pentru ca pe baza lor se calculeaza subventia alocata de la nivel guvernamental. Un cost mai mic, automat beneficiaza de o subventie mai mica.

Drumurile nationale, lasate in asteptare

Si drumurile nationale care traverseaza municipiul s-au dovedit in timp un instrument de atac politic. Lucrarile la aceste tronsoane de drum au fost incepute din 2004, de guvernul PSD. Nici social-democratii, care au pierdut alegerile in acel an, nu au prevazut fonduri si pentru continuarea lucrarilor. A fost nevoie de aproape sase ani si mai multe guverne pentru ca la Iasi sa se finalizeze o parte din lucrari. Bani ar fi alocati si in acest an pentru lucrari, dar investitiile pe noile alocari nu au fost inca demarate.

Reabilitarea blocurilor

La Iasi nici programul guvernamental de reabilitare termica a cladirilor (termosistem si termopane cu 80% subventie) nu merge, chiar daca avantajele pentru ieseni ar fi foarte mari pe hirtie. La Iasi s-au reabilitat insa doar citeva blocuri, iar anul acesta de la Guvern nu a mai venit nici o suma pentru investitii noi. Programul pare ingropat la Iasi, la acest lucru contribuind atit Guvernul, cit si autoritatile locale. Alte orase din tara au primit sume chiar si de citeva zeci de ori mai mari decit Iasul, lucru de altfel relatat pe larg de ziarul nostru in acest an.

Uitati si la apartamentele ANL

"Ziarul de Iasi" a relatat in mai multe rinduri cum inclusiv la nivel de fonduri pentru drumurile judetene sau comune, Iasul nu s-a clasat pe locul cuvenit, dupa numarul de locuitori. Alte judetene, alte autoritati cu reprezentanti din acelasi partid cu cel aflat la putere au primit sume mai mari, indiferent de numele partidului. Lupta dintre Iasi si Bacau din perioada guvernului PSD este una bine intiparita in amintirile iesenilor. Un exemplu concret despre cum s-au impartit fondurile in perioada 2000 – 2004 este cel al programului ANL. Prin acest program guvernamental s-au construit pina in 2004 peste 2.300 de apartamente pentru tineri in Bacau. La Iasi, tot pina in 2004, erau construite doar 1.300 de apartamente destinate inchirierii tinerilor de pina in 35 de ani. In acea perioada insa, Bacaul era condus de social-democrati. Tot social-democrati au fost la putere si in judetele Vrancea si Constanta, unde s-au construit pina in 2004 un numar de 1.917 apartamente, respectiv 2.172 apartamente. Nici la programul de „sali de sport" desfasurat in aceeasi perioada nu s-au respectat criterii obiective. Singurele criterii par a fi fost legate doar de apartenenta politica a liderilor locali si nationali.

–––

Ce spun liderii politici locali despre diferenta de optiune politica dintre primar si Guvern

Gheorghe Nichita (PSD): "In Opozitie, institutiile de control nu te lasa sa lucrezi"
"S-a vazut foarte clar ca in 2005, 2006, 2007 nu am primit bani pentru locuinte ANL, pentru drumurile nationale care traverseaza Iasul. Nu am primit nici subventii la CET. In alte cazuri proiectele erau foarte slab finantate sau cu intirziere. Plus ca in toata aceasta perioada vin tot felul de institutii in control, care nu fac altceva decit sa iti blocheze activitatea. Aceste tentative de hartuiala nu te lasa sa lucrezi. Trebuie sa tot dai explicatii, raspunsuri. Nici reprezentantii locali ai partidelor din arcul de guvernamint nu au sustinut cum trebuie proiectele Iasului. Poate doar in campaniile electorale au facut cite ceva. Cind era PSD la guvernare, si primarul nu era din PSD, stiu ca era sustinere. Am fost consilier local si stiu acest lucru. Inclusiv drumurile nationale au fost preluate de Compania Nationala in perioada in care PSD era la guvernare. In 2009 au fost noua luni in care am fost la guvernare. Multe din lucruri incepeau sa functioneze atunci. Veneau bani pentru spitale, gradinite, terenul de la Aeroport."

Mihaela Pop (PDL): "Este important si omul care conduce orasul"
"Privind in ansamblu, ar putea parea un dezavantaj faptul ca Iasul s-a aflat mai mereu in opozitie, mai ales daca stim cum s-a luat decizia politica in Romania ultimilor 20 de ani. Pe de alta parte, eu cred ca este important si omul care conduce un oras, caracterul si abilitatile acestuia de a comunica, dincolo de culoarea politica. Un exemplu in acest sens este ultima experienta pe care am avut-o cu Nichita. El m-a sunat si m-a rugat sa iau legatura cu ministrul Economiei pentru rezolvarea situatiei de la CET, pentru ca el nu a fost in stare sa comunice dincolo de barierele politice".

Relu Fenechiu: "Puteau fi demarate lucrarile la Aeroport daca am fi fost pe aceeasi lungime de unda"
"Nu cred ca in perioada 2004-2008, cind a fost PNL la guvernare, s-a simtit ca Iasul era in opozitie. Totusi, daca am fi avut si colaborarea institutiilor locale, se puteau face mai multe. Puteau fi demarate lucrarile la Aeroport daca am fi fost pe aceeasi lungime de unda cu cei de la CJ. Daca primarul Gheorghe Nichita nu s-ar fi asezat pe pozitii de scandal, am fi finalizat mai multe proiecte, precum groapa ecologica de la Tomesti sau constructia de blocuri ANL".