Cel mai vechi primar din Iasi

Mihai Tun isi aminteste foarte bine data la care a fost ales prima data primar al comunei Cucuteni – 12 martie 1972. "Eu am lucrat in primarie din ’68, pe post de contabil si apoi de secretar. In ’72, cind s-au facut alegeri pentru primar, m-au nominalizat pentru functie cei de la partid, pentru ca le-a placut cum imi faceam treaba. Si asa am ajuns primar", isi aminteste Mihai Tun. Daca cineva i-ar fi spus atunci ca va ocupa fotoliul de primar aproape 30 de ani, Mihai Tun ar fi ris. "Nu m-am gindit niciodata ca voi fi primar atit timp. Dar, trebuie sa recunosc, mi-a placut. Si asta pentru ca stiam ca numai asa pot face ceva pentru satul meu", spune primarul care, in cei 28 de ani de cariera, se poate lauda ca n-a avut niciodata probleme mari cu sefii de partid.
"Cu Ghitulica am avut un necaz. Erau «cateii» care nu ma prea iubeau"
"M-am inteles si cu cei de pe vremea comunismului, si cu cei de acum. Si asta pentru ca nu m-a prea interesat politica. Eu am fost mai mult cu realizarile, si am lasat politica in seama altora", explica Mihai Tun. Pe vremea PCR-ului a lucrat cu sapte prim-secretari. Si s-a inteles cu toti. "Cu Ghitulica am avut eu un necaz… Erau «cateii» care nu ma prea iubeau si m-au scos lipsa cu vreo 11.000 de lei, bani pe care-i folosisem ca sa repar monumente din comuna. Dar, cind tovarasa a venit o data in vizita si a vazut cit de bine arata satul, si ca n-am bagat banii in buzunarul meu, i-a trecut supararea si a dat dispozitie sa nu mi se mai opreasca banii pe statul de plata", isi aminteste primarul Tun, care crede ca marele lui noroc a fost ca a stiut sa discute cu sefii lui ca de la om la om.
L-a convins pe Iliescu sa asfalteze ulita principala
"De exemplu, trebuia sa realizam, un plan in fiecare an, la lapte, oua, porci etc. Cine era prieten cu cine trebuia, si stia sa vorbeasca, avea de facut un plan mai mic. Asa ieseam bine si la plan, si oamenii mei traiau mai bine", explica primarul care a reusit sa-l convinga chiar si pe Ion Iliescu, cind era prim-secretar la Iasi, sa-l ajute si sa asfalteze drumul comunei. "Inainte de o sedinta la judet, mi-a soptit cineva ca domnul Iliescu, pe atunci prim-secretar pe Iasi, a aprobat sa se asflateze un kilometru din drumul spre comuna. Eu m-am dus imediat la domnul Iliescu, l-am pupat, l-am strins in brate si i-am spus ca ma bucur nespus pentru ce a facut pentru satul meu, dupa care l-am intrebat niznai: «Dar, bine, domnul prim, numai un kilometru?». El a inceput sa rida si a aprobat asfaltarea a inca unui kilometru, pentru ca pina la urma sa se asfalteze tot drumul", isi aminteste, zimbind, primarul.
"Ascultam slujba de inviere ascuns dupa gard"
Desi a condus satul sub regimul comunist, nu a uitat niciodata ca este crestin. "Nu le interziceam oamenilor sa mearga la biserica. Dar eu, ca reprezentant al partidului, nu puteam merge in vazul lumii la biserica. Slujba de inviere o ascultam ascuns dupa gardul bisericii, iar pentru spovedit chemam preotul acasa la mine, dimineata la cinci", isi aminteste primarul, care crede ca ar putea scrie o carte cu intimplarile traite de-a lungul celor 28 de ani cit a condus Primaria.
"N-as fi fost atitia ani primar daca nu erau oamenii din sat. De fapt, intre ’89 si 92 am avut o perioada de pauza. La Revolutie cind l-am auzit pe domnul Iliescu ca se desfiinteaza structurile de partid, mi-am luat pardesiul si geanta si am parasit primaria. Erau vremuri tulburi atunci. Cind am plecat, nu m-am gindit ca ma voi intoarce iarasi la primarie. Vroiam sa ma mai linistesc si eu, sa-mi vad de viata si gospodaria mea".
La alegerile din ’92, nevasta nu l-a votat
Insa n-a fost sa fie asa. La primele alegeri, Mihai Tun a fost reales primar al comunei Cucuteni. "Inainte de alegeri s-au tinut oamenii din sat scai de mine, sa candidez. Mi-am depus candidatura ca sa scap de gura lor, insa nu ma gindeam ca voi cistiga. La numaratoarea voturilor, ceilalti sapte contracandidati, cind gaseau cite un vot pentru ei, il pupau si spuneau: «Ei, sa vedem cine da de baut, domnu’ Tun!» Si a cazut pocinogul pe mine! Mie nu-mi venea sa cred, si nici nu stiam daca sa ma bucur sau nu! Numai nevasta-mea era trista ca iar voi sta mai mult la primarie decit acasa! De fapt, mi-a si spus verde-n fata ca nu m-a votat", se amuza primarul. Nu-i place sa se laude cu realizarile sale, chiar daca comuna e curata, bine gospodarita, si exista chiar si un strand, in satul Baiceni.
A facut in comuna bazin cu ape sulfuroase
"Strandul l-am facut in ’76. M-a trimis medicul la mare cu fetita si, cind am vazut pisicinele de-acolo, mi-am zis: dar, ce, taranii mei nu merita asa ceva? Si-am facut un bazin in care am captat apa de la citeva izvoare minerale si sulfuroase din zona. Ce se mai bucurau femeile! Erau batrine care la inceput intrau imbracate in apa. Le era rusine sa se dezbrace si-mi spuneau: sa va dea D-zeu sanatate, domn’ primar, ce bine dormim dupa ce facem baie in strand", spune zimbind Mihai Tun. Acum, strandul nu mai functioneaza. Dupa revolutie oamenii au furat tevile si apa nu mai ajunge in bazin. "Poate, pina termin mandatul, repun si strandul in folosire. Si sigur voi rezolva si problema racordarii comunei la gaz metan", explica Mihai Tun care ar fi ultimile obiective pe care ar vrea sa le realizeze ca primar.
Este decis sa nu mai candideze
El este hotarit ca, la urmatoarele alegeri, sa nu mai candideze. Vrea sa se retraga "in timpul gloriei, ca fotbalistii". Desi are deja 68 de ani, Mihai Tun vrea sa aiba putin timp si pentru viata sa: sa-si munceasca pamintul si sa-si ingrijeasca gospodaria: casa, o vaca, 15 oi, un porc, 20 de gaini si cinci stupi. "Ca alta avere n-am, chiar daca am fost primar atitia ani. Mie mi-a placut sa-mi fac treaba si sa las loc de buna ziua. Pentru mine, cea mai mare avere au fost copiii mei: fata, care a terminat Universitatea de Arte, si este sculptor, si baiatul, care este avocat. In rest, Dumnezeu sa-mi dea sanatate si oamenii din sat sa ma salute cu respect. Ca nu iau nimic cu mine pe lumea cealalta…", a incheiat primarul Tun. (Simona RELEA)