Cum a dat mat justitiei mosierul cu cascheta

"Magicianul" Constantinescu a cistigat o mosie de 15 hectare in pas de vals. Un anonim umbla prin tribunale ani de zile pentru a-si capata pamintul inapoi. In urma unui proces care nu a avut decit un singur termen, Curtea de Apel Bacau a hotarit ca fostul comandant adjunct al Politiei Rutiere, Puiu Constantinescu, poate sa-si stapineasca linistit mosia dobindita cit ai bate din palme.
Transfer de actiuni si apoi, rapid, improprietarirea
Familia Constantinescu a obtinut 15 hectare la Probota printr-o inginerie funciara demna de invidiat. Puiu Constantinescu a cumparat in 1996 actiuni la SC Horincea Beresti SA din judetul Galati. Ulterior, el si-a transferat actiunile la Iasi, fara a avea insa avizul obligatoriu al Ministerului Agriculturii. Constantinescu a devenit, astfel, la 30 octombrie 1996, actionar la SAZI Popricani, actuala "Iasi-Nord". Pe baza acestor actiuni, Constantinescu a intrat pe 29 septembrie 1997 in posesia unui titlu de proprietate pe 6 hectare.
In 1998, fiica lui Puiu Constantinescu, Elena Oana, a cumparat actiuni tot la "Iasi-Nord", pe o suprafata de 9,1 hectare. Ea a solicitat ulterior punerea in posesie la ferma "Prutet". Comisia Judeteana de Fond Funciar (CJFF) a aprobat transferul terenului, cu dreptul de a primi pamint in fizic. In acelasi an, Oana Constantinescu a semnat cu "Iasi-Nord" un contract de locatiune ce prevedea ca terenul va ramine in administrarea societatii inca 5 ani. Conform Legii arendei nr. 16/1994, locatorul nu poate intra in posesia terenului arendat unei societati agricole inainte de expirarea termenului de 5 ani. Contractul de locatiune incheiat de Oana Constantinescu expira abia in 2003. Cu toate acestea, tot in 1998, Oana Constantinescu a cerut si obtinut un titlu de proprietate pentru cele 9,1 hectare.
Fostul prefect Florin Vitan a cerut in 1998 anularea titlurilor de proprietate ale familiei Constantinescu. Prefectura Iasi a avut cistig de cauza in doua rinduri, atit la Judecatoria, cit si la Tribunalul Bacau, ambele instante hotarind anularea titlurilor de proprietate obtinute de Puiu si Oana Constantinescu. "Magicianul" a atacat insa ultima decizie la Curtea de Apel Bacau, care de data aceasta i-a dat dreptate, respingind actiunea Prefecturii. Hotarirea instantei nu a ajuns inca la Prefectura, modul in care Constantinescu a cistigat procesul raminind deocamdata un mister.
Constantinescu a recurs la artificii avocatesti
In motivele de recurs, Constantinescu a apelat la argumente in special procedurale. El a sustinut ca plingerea Prefecturii a fost semnata de prefect, iar nu de presedintele CJFF. Instanta nu a parut insa sa remarce faptul ca prefectul si presedintele CJFF sint, prin lege, una si aceeasi persoana. Pentru ca Vitan, iar apoi Corneliu Rusu Banu au semnat ca prefecti, iar nu ca presedinti ai CJFF, instanta a considerat ca actiunea Prefecturii poate fi respinsa.
Al doilea argument al lui Constantinescu a fost ca Prefectura a cerut anularea titlurilor de proprietate, fara a contesta valabilitatea actelor care au stat la baza obtinerii mosiei. Instanta a considerat ca aceste acte sint in continuare in vigoare. Atacarea valabilitatii titlului de proprietate atrage implicit si atacarea actelor pe baza carora a fost eliberat titlul. Ar fi fost un nonsens ca Prefectura sa atace zeci de acte pentru a anula un singur titlu.
Puiu Constantinescu a invocat si faptul ca nu i s-a dat posibilitatea sa se apere in instanta. Judecatoria Bacau a considerat initial ca, prin improprietarirea familiei Constantinescu, a fost incalcata Legea 16 amintita mai sus. Acesta a fost si principalul motiv pentru care instanta a dispus anularea titlurilor de proprietate. Tribunalul Bacau a considerat si el ca Puiu Constantinescu a incalcat legea, dar textul invocat a fost cel al Legii fondului funciar (18/1991). Cele doua instante au constatat, practic, pe rind, ca au fost incalcate doua legi. Paradoxal, tocmai acesta a fost argumentul suprem al lui Constantinescu, el invocind faptul ca nu i s-a oferit ocazia de a se apara.
Curtea de Apel Bacau nu a considerat necesar sa-i acorde de aceasta data lui Constantinescu posibilitatea de a-si prezenta punctul de vedere. Intregul proces nu a avut decit o sedinta. Constantinescu a depus la dosar motivatia recursului, Prefectura a trimis o inaintare la aceste motive, iar instanta a hotarit pe loc. Curtea de Apel nu a acordat nici un alt termen pentru ca cele doua parti sa-si sustina punctul de vedere. Chiar daca argumentele prezentate de Constantinescu au fost cel putin inconsistente, Curtea de Apel Bacau nu a cerut lamuriri suplimentare, ci a hotarit pur si simplu ca fostul adjunct al Politiei Rutiere nu a gresit cu nimic.
Constantinescu si-a transferat actiunile cumparate de la SC Horincea Beresti la "Iasi-Nord" prevalindu-se de principiul conform caruia "tot ce nu este interzis in mod expres este permis". Legea 18/1991 nu a interzis in nici un fel transferul actiunilor sau al terenurilor. Legea 18/1991 nu a precizat insa nici o procedura referitoare la transferuri, ci doar la schimburi. Conform legii, schimburile de teren pot fi realizate doar cu avizul Ministerului Agriculturii, aviz pe care Constantinescu nu l-a avut. Practic, transferarea actiunilor obtinute de Constantinescu s-a facut printr-o procedura nementionata de vreo lege. Pe de alta parte, actiunile din cadrul IAS-urilor au un statut special, diferit de cel al actiunilor unei societati comerciale. Circulatia lor juridica nu a fost nici ea mentionata de legile comune ale fondului funciar. In aceasta situatie, valorificarea dreptului de proprietate dat de actiunile la un IAS se poate face doar prin intermediul unei legi speciale, in cazul de fata – legea arendei. "Daca actiunile au fost dobindite pe baza unei legi speciale, valorificarea lor se supune strict prevederilor acelei legi", a concluzionat secretarul general al Prefecturii, Tudor Leonte. (Alexandru ZANOAGA)