Filiera aranjarii unei note bune la testele nationale

Absolventii de gimnaziu au luat ieri startul testelor nationale. Atit elevii, cit si profesorii au cazut de acord ca subiectul primului examen la limba si literatura romana a fost usor de rezolvat. Un elev care a invatat temeinic putea rezolva subiectul pentru cel putin nota 7. Rezultatul poate fi insa imbunatatit de unii dintre elevi, daca „cineva, acolo sus, ii iubeste”. Profesorii ieseni recunosc ca oricit de drastica ar fi metodologia examenelor nationale, inventivitatea romanului depaseste orice limite, astfel incit o teza „insemnata” poate fi gasita si dintr-o mie. O nota substantial marita poate costa citeva sute de euro doar pentru o proba de examen.
Piese cheie: presedintii de comisii
Desi se iau an de an masuri de securizare a examenelor nationale, profesorii ieseni admit ca fraudarea este totusi posibila, la corectarea tezelor. „Mai greu decit in alti ani, dar se poate”, spune un profesor. Sub protectia anonimatului, dascalii marturisesc ca teza unui elev Y din centrul de examinare X poate fi gasita chiar si dintre cele peste 1.000 de lucrari din centrul de corectare in care a fost repartizata. Piesele cheie? Presedintii de comisii si corectorii. De obicei, cei care intervin pentru marirea notei unei teze sint fie parintii copilului, fie unul dintre profesorii acestuia. Daca profesorul nu are o legatura apropiata cu presedintii comisiilor de examinare si corectare pentru a-i cere „favorul”, atunci se apeleaza la un intermediar. De regula, un alt profesor. Jocul nu e simplu. Dascalii spun ca prima piesa in fraudarea unei teze este mutata de presedintele comisiei din centrul de examinare. In cazul testelor nationale, acesta este un profesor cu gradul I de la scoli generale sau licee. „Dupa ce a fost identificat in sala de examen elevul cu pila, presedintele semneaza teza acestuia in mod diferit. Ca mai apoi sa poata recunoaste teza”, povesteste un profesor dintr-un liceu iesean. Pe linga semnatura presedintelui, un alt semn poate fi stampila centrului de examinare asezata intr-o anumita pozitie, un punct discret in partea de jos a primei pagini sau o greseala voita la vedere.
Spaga ajunge la 400 de euro pentru fiecare proba
Potrivit metodologiei, toate tezele adunate dupa examen de supraveghetori se predau presedintelui de centru unde s-a sustinut examenul. Acesta, impreuna cu membrii comisiei, amesteca tezele si le numeroteaza. „In acest punct, presedintele, ajutat poate si de un membru, retine intr-un teanc separat tezele «insemnate», de unde le trimite in acelasi centru de corectare”, descrie un cadru didactic iesean filiera fraudarii. Dupa ce teza a plecat din centrul de examen, intra in joc presedintele centrului de corectare, care trimite lucrarea la doi dintre corectorii cu care a aranjat in prealabil marirea notelor. Profesorii spun ca acest joc se face, in ultimii ani, dupa regula „serviciu contra serviciu”. In acest caz, sumele pentru aranjarea examenelor le iau intermediarii, nu profesorii corectori sau presedintii de comisii. De la caz la caz insa, banii se impart intre cei implicati. Tarifele pot ajunge, spun unii profesori, la citeva sute de euro pentru fiecare proba, variind in functie de numarul de puncte acordate in plus la nota initiala, pina la cel mult 400 de euro.
Aranjarea examenelor se face uneori, chiar cu complicitatea Inspectoratelor Scolare Judetene (ISJ), care repartizeaza profesorii pe centre de examinare si corectare, computerizat, prin tragere la sorti. Cum aceasta nu poate fi controlata, inspectorii ar putea, cel putin teoretic, sa selecteze in special profesori dispusi „sa colaboreze” pentru a ajuta anumiti elevi. „Drumul parcurs de o teza de la centrul de examen la cel de corectare este suficient de complicat, conform metodologiei, pentru ca sansele de frauda sa fie minime. Asta nu inseamna insa ca nu pot fi gasite si «portite», oricit ar fi de complexe”, spune inspectorul general adjunct al ISJ Iasi, Doru Tigau.
Patru sute de candidati au lipsit de la proba de romana
Ieri, la primul test national din acest an, varianta 2 a subiectului de limba si literatura romana nu le-a creat dificultati elevilor. Acestia au avut de raspuns in prima parte a subiectului la mai multe cerinte pe baza unui text la prima vedere, o poezie de Ion Pillat, apoi de redactat o cerere si, in ultima parte, de motivat ca o opera aleasa de candidati este roman. „Un copil care s-a pregatit temeinic pentru examen poate lua lejer 7 sau 8”, este de parere Camelia Gavrila, profesoara de romana la Colegiul „Costache Negruzzi”. La examenul de ieri, desfasurat in 56 de centre, s-au prezentat 10.434 de candidati, dintre cei 10.873 inscrisi. Si in acest an exista cazuri de elevi, care sustin examenele cu o comisie speciala. In aceasta situatie se afla un elev de la Pascani, care se afla internat in spital, in urma unui accident rutier. Alti doi elevi din Iasi au sustinut ieri testul la romana acasa, unul dintre ei avind un grav handicap locomotor, iar celalalt refacindu-se dupa un transplant renal. La Scoala nr. 23, un alt elev, cu deficiente de vorbire si auz, va redacta testele pe calculator. Miine, pe 16 iunie, absolventii de gimnaziu vor sustine testul la matematica. Pe 17 iunie se va sustine testul la istorie sau geografie, iar pe 19 iunie se vor afisa rezultatele. (Marinela RATA)