Imperiul occidental al olimpicilor ieseni

Peste 200 de absolventi de dupa 1990 ai Liceului „Emil Racovita" s-au stabilit in Statele Unite. 15 absolventi ai Liceului de Informatica au intemeiat un mic „imperiu" la compania Microsoft
Fiind mai mult decit o simpla statistita facuta pentru a arata performantele unei institutii de invatamint, plecarea din tara a celor mai buni elevi, studenti si absolventi de facultate a devenit o realitate ingrijoratoare. Peste 200 de absolventi de la „Racovita", din promotiile postdecembriste, au plecat in America. Alaturi de studenti sau absolventi, elevii cei mai buni, olimpici sau nu la olimpiadele scolare de la liceele cu renume din Iasi, pleaca din tara fara prea multe remuscari, considerind emigrarea unica sansa de realizare.
Desi se mindreste cu olimpicii internationali care au facut cinste liceului, Seryl Talpalaru, directorul de la Liceul „Emil Racovita", regreta faptul ca aproape toti sint acum peste granitele tarii. Dintre cistigatorii celor 19 premii la olimpiadele internationale, in tara mai este doar unul singur. Constantin Tanase, singurul olimpic international de la „Racovita" care inca mai este in tara, este acum student in anul II la Facultatea de Automatica si Calculatoare. El a cistigat, in anul 1999, medalia de argint la Olimpiada internationala de Fizica desfasurata in Italia, la Padova. In rest, cistigatorii celor 18 premii internationale, noua la Fizica, trei la Chimie, cinci la discipina Matematica, si un cistigator la Olimpiada internationala de Limba si Literatura Romana, sint acum plecati in strainatate. Fostii absolventi de la „Racovita", olimpici incepind din 1969 si pina in 1999, sint acum cu totii in America, tara privita, ca si odinioara, ca fiind un „tarim al fagaduintei". Realizarea lor acolo a fost cea scontata de fostii dascali. De exemplu, in America, unii dintre olimpicii ieseni au ajuns profesori la universitati de renume. Unul dintre ei, Cristian Mihail Neacsu, in virsta de 33 de ani, este acum profesor doctor la o universitate din SUA. El a cistigat, in anii 1983-1984, doua mari premii la olimpiade internationale de Fizica: premiul III in 1984, la Sigtuna – Suedia, si mentiune in 1985, la Portoroz – Iugoslavia. Nu numai fostii olimpici internationali iau drumul strainatatii.
Doar sase absolventi de la „Racovita", promotia 1990 Mate-Fizica, n-au emigrat
Aceeasi preocupare pentru emigrare exista si printre alti elevi foarte buni, chiar daca nu s-au remarcat prin premii la concursurile scolare. „Sute dintre elevii nostri au plecat in Statele Unite ale Americii, si asta numai in ultimii ani. De exemplu, din generatiile de dupa 1990, sint acum in State peste 200 de absolventi ai liceului nostru. Din cei 36 de elevi ai unei clase de Matematica – Fizica, promotia 1990, mai sint acum in tara doar sase sau sapte fosti elevi de-ai nostri", ne-a declarat Seryl Talpalaru, directorul Liceului Teoretic „Emil Racovita". Daca, insa, majoritatea absolventilor de la „Racovita" au ales America, sint cazuri de fosti elevi ai acestui liceu care s-au realizat destul de bine si in alte locuri ale lumii. Absolvent al liceului in anul 1990, Alexandru Dasu, fost membru al lotului national de Fizica, este acum asistent universitar la o universitate din Suedia. Florina Petrusca, absolventa a liceului „Racovita", promotia 1988, si olimpica nationala la Fizica, este in prezent cercetator la un Centru de Fizica Atomica din Franta. Marius Pirlitescu, un alt absolvent al promotiei 1990 si olimpic national la Fizica, este cadru universitar in Italia. Sint chiar si elevi care ramin in strainatate in timpul deplasarilor cu burse de studii sau al celor ocazionate de concursurile scolare. De exemplu, acum doi ani, Andreea Crisca a plecat cu o bursa in Canada si nu a mai dat nici un semn de viata. „Ea a plecat in clasa a X-a, deci anul acesta urma sa-si dea examenul de bacalaureat. Probabil ca isi va continua si studiile universitare tot in Canada, si apoi va ramine acolo, asa cum au facut multi alti colegi de-ai ei", ne-a mai spus directorul Seryl Talpalaru. El considera ca principalele cauze ale acestui fenomen, supranumit „exodul creierelor", nu sint numai de natura materiala, dar si de natura profesionala. „Din discutiile pe care le-am purtat cu multi dintre fostii elevi care acum sint in strainatate, pot spune ca atunci cind pleaca, majoritatea considera ca acolo exista posibilitatea de a se realiza din punctul de vedere al pregatirii stiintifice", a precizat Talpalaru. Un al doilea motiv pe care il invoca cei care pleaca din tara este ca in tarile mai dezvoltate, munca lor va fi apreciata la justa valoare si, prin urmare, ei vor avea o viata fara grija zilei de miine. Directorul liceului tinde sa se solidarizeze cu cei care iau drumul Occidentului. „Nu-i rau ca pleaca. O parte dintre ei vor deveni cu siguranta factori de decizie prin tari puternice ale lumii si, din aceste functii de decizie, vor putea ajuta mai bine Romania", a spus Talpalaru.
Actualii elevi au ginduri de emigrare
Un simplu sondaj printre elevii care s-au facut remarcati prin rezultate foarte bune la diferite obiecte sau care au obtinut premii la olimpiadele scolare convinge ca majoritatea elevilor foarte buni intentioneaza sa plece din tara imediat cum se iveste prima ocazie. Leia Tvigun este acum eleva in clasa a XII-a A, la Liceul Teoretic „Emil Racovita". Anul trecut, pe cind era eleva in clasa a XI-a, ea a cistigat locul trei la Olimpiada Nationala de Chimie, desfasurata la Galati. Dupa ce va lua, anul acesta, bacalaureatul, Leia are deja un loc pregatit pentru a intra la Facultatea de Stomatologie, fara concurs. Desi inca nu a terminat liceul si mai are de urmat citiva ani de facultate, Leia nici nu se gindeste ca ar putea ramine sa profeseze stomatologia in Romania. „Aici, orice profesie de natura intelectuala este dificil de realizat, pentru ca scara valorilor in Romania este inversata". Un motiv pentru care Leia vrea sa plece din tara este si faptul ca dotarea spitalelor si modul cum se practica medicina in Romania sint destul de rudimentare. „Cind ma gindesc cum arata spitalele noastre, ma ingrozesc. Am fost in Germania cu parintii si am vazut ca acolo, cei care lucreaza in domeniul medical sint priviti foarte bine si remunerati pe masura", a mai spus Leia. Ea este constienta ca si in Romania este nevoie de oameni foarte buni, insa ne-a spus ca, desi aceasta nevoie este resimtita acut, nimeni nu stie sa foloseasca oamenii valorosi. Ea spera ca, odata ajunsa la facultate, va prinde o bursa in strainatate, pentru ca apoi sa ramina acolo, sa-si finalizeze studiile si sa-si gaseasca un loc de munca. Eleva ne-a mai spus ca in clasa ei, a XII-a A, de la „Racovita", discutiile dintre colegi legate de planurile de viitor cuprind, nu de putine ori, eventualitatea unei plecari in strainatate. „Din 27 citi sintem in clasa, aproximativ 10 sint hotariti sa plece", a incheiat Leia Tvigun.
De la „National" pleaca si elevii, si profesorii
Cazul elevilor olimpici de la „Racovita" care au plecat in tari care sa le ofere o stabilitate materiala necesara realizarii unei cariere profesionale de exceptie este, de fapt, o realitate mereu prezenta in rindul absolventilor de la toate liceele de elita iesene. De exemplu, olimpicii absolventi ai Colegiului National sint acum, cu totii, peste granitele tarii. „Nu a mai ramas in tara nici un olimpic care a fost premiat la concursurile nationale si internationale, cu exceptia citorva de la Geografie si Limba Romana", ne-a declarat Ovidiu Pricop, directorul de la „National". Ca si la alte licee, si elevii de la „National", care prind burse de studii in strainatate, nu sint atrasi de ideea reintoarcerii. „Numai anul acesta scolar, am semnat cererile de plecare cu bursa in strainatate pentru 15 sau 18 elevi de la noi. Toti erau elevi dintre cei mai buni. Fenomenul acesta, al migrarilor, saraceste scoala de elementele ei calitative si cred ca va avea consecinte devastatoare peste ani", a mai spus Ovidiu Pricop. De exemplu, anul trecut, au plecat in Irlanda trei elevi. Paula Ienceanu si cu cei doi colegi de-ai ei au anuntat deja scoala ca nu se vor mai intoarce, ci isi vor finaliza studiile in aceasta tara. De asemenea, tot anul trecut, patru elevi de la „National" au plecat cu burse la Lyle, in Franta, anuntindu-si aceeasi intentie de a ramine acolo.
Ca si cum plecarea elevilor nu ar insemna destul de mult, de la „National" au inceput deja sa migreze si profesorii. De exemplu, Bogdan Leu a fost profesor de fizica la Colegiul National pina acum doi ani, cind a plecat cu bursa de studii in strainatate. Odata ajuns acolo, el si-a prelungit perioada de studii cu inca un an si, dupa cum declara directorul liceului, probabil ca nu mai intentioneaza sa se intoarca in tara.
50% dintre absolventii Liceului de Informatica lucreaza la mari companii din lume
La Liceul de Informatica „Grigore Moisil", numarul celor plecati atinge cote maxime. Conducerea liceului afirma ca, din statisticile pe care le are, peste 50% dintre promotiile care au absolvit Informatica lucreaza acum la mari companii din intreaga lume. Restul, cei foarte putini care au mai ramas in tara, sint, la rindul lor, angajati la firme mixte, lucrind, de fapt, tot pentru beneficiul celor din strainatate. Desi constientizeaza faptul ca plecarea in masa a informaticienilor va face ca, in 10 sau 15 ani, in Romania sa nu mai existe virfuri in informatica, conducerea scolii este mindra de faptul ca 15 dintre elevii care au absolvit Liceul de Informatica lucreaza acum in America, la firma Microsoft. Un nume cu care se mindreste Liceul de Informatica este Cristian Gafton, care se afla in conducerea firmei "Red-Hat – Linux", firma care a produs si dezvolta suportul pentru Linux si Internet. Daca, insa, majoritatea elevilor pleaca in stainatate dupa ce absolvesc o facultate, de la Informatica sint multi elevi care, dupa bacalaureat, sint acum studenti la universitati renumite. Dupa cum ne-a spus conducerea scolii, citiva absolventi de acum doi-trei ani sint, in prezent , studenti la Tokio, fiind, in acelasi timp, si platiti pentru ca lucreaza la o companie de calculatoare. Directoarea Losonczy crede ca singura posibilitate ca tinerii absolventi de exceptie sa ramina in tara este un program guvernamental de incurajare a tineretului. „Din pacate, nimeni nu se gindeste sa ofere sanse reale tinerilor informaticieni. Acesta este motivul principal pentru care ei pleaca. Chiar si absolventii care au ramas in tara sint apreciati mai bine de firmele cu capital strain. Consider ca daca guvernantii le-ar crea conditii, ei ar ramine in tara", a precizat directoarea de la Informatica, Carmen Losonczy.
„Consecintele pentru noi vor fi dezastruoase"
Cu toate acestea, plecarile in masa pot sa aiba consecinte grave, consecinte care vor fi resimtite abia peste citiva ani. Seryl Talpalaru crede ca exodul creierelor poate avea consecinte dezastruoase asupra invatamintului romanesc, asupra societatii in ansamblu. Profesorii buni sint in prag de pensionare, iar, de citiva ani, tinerii buni nu se prea inghesuie sa imbratiseze cariera didactica. Principalul motiv este de natura materiala, salariile atit de mici din invatamint descurajind pe cei care ar vrea sa practice meseria de profesor. Anul trecut, existau profesori care aveau un salariu de 43 de dolari pe luna, in timp ce un elev basarabean, de exemplu, avea o bursa lunara de 50 de dolari. „Daca statul intelege ca un copil are nevoie de 50 de dolari pe luna pentru a supravietui, este de la sine inteles ca un profesor care mai are si famile de intretinut nu poate supravietui cu banii acestia" a spus Talpalaru. Consecinta acestui fapt nu este greu de dedus. Din punctul de vedere al directorului de la „Racovita", in urmatorii 15 ani, in sistemul de invatamint romanesc se va produce o ruptura foarte mare. Singurele victime ale acesteia vor fi elevii care, din cauza lipsei de personal didactic de calitate, nu vor mai putea atinge performante asemanatoare celor din generatiile anterioare.
„Vreau sa plec in America pentru ca, la noi, cercetatorii mor de foame"
Singurul olimpic international de la „Racovita" care inca a ramas in tara este Constantin Tanase. In iunie 1999, a cistigat medalia de argint la Olimpiada Internationala de Fizica de la Padova – Italia. Acum, Constantin Tanase este student in anul II la Facultatea de Automatica si Calculatoare. Convins ca America ii va oferi sansa sa se realizeze, tinarul intentioneaza sa caute o bursa de master peste ocean. „In America as putea face ce-mi place, sa studiez fizica atomica sau fizica de nivel inalt. Eventual, as putea sa lucrez in informatica aplicata in fizica", ne-a mai spus Tanase. (Dorel CODINA)