Marul otravit al tarifelor CONEL

Introducerea, de la inceputul lunii iunie, a unui nou sistem de tarifare a energiei electrice creeaza mari batai de cap sutelor de mii de abonati ieseni. La 6 iunie, CONEL a introdus doua tarife noi: social, pentru populatia cu venituri reduse, si cel standard. Marele risc il reprezinta alegerea gresita a tarifului, neconform cu consumul real al unei familii, care poate aduce cu sine plata unor facturi de doua – trei ori mai mari decit ar fi normal. Ca urmare, cotidianul "Monitorul" a decis sa realizeze un calcul care sa va ajute la alegerea tarifului cel mai potrivit.
Astfel, tariful social, destinat iesenilor cu venituri reduse, prevede un consum lunar de pina la 50kwh. In acest caz, o familie din Iasi va plati pentru un kilowatt numai 500 de lei. Marele risc al acestei alegeri il constituie faptul ca depasirea limitei autoimpuse, fie macar si cu un kilowatt, il arunca pe iesean intr-un alt tip de tarifare. Fiecare kilowatt care depaseste cota de 50 este facturat cu 1.951 lei, adica de trei ori mai mult. Al doilea tarif, cel standard, prevede un consum de peste 50 kwh/luna, caz in care un kilowatt costa 610 lei. Asa cum vom arata, marele risc pentru o familie din Iasi il constituie alegerea tarifului social cu un consum maxim de 50 kwh si depasirea lui.
Cum s-a ajuns la tarifele diferentiate la energie
Ce a stat la baza introduceri acestor tarife? Masurile de protectie sociala a populatiei impotriva valurilor de scumpiri ale energiei electrice s-au rarefiat incepind cu anul 1996. Ministrul Industriei, Radu Berceanu, a afirmat in nenumarate rinduri ca doreste eliminarea subventiei incrucisate. Dar ce inseamna de fapt subventia incrucisata? Populatia plateste un pret al energiei mai mic decit cel consumat pentru producerea ei. Diferenta este acoperita de societatile comerciale si de marile companii industriale care platesc un pret mai mare pentru fiecare kilowatt consumat. Astfel, argumenteaza ministrul Berceanu, pretul mare la energie perceput agentilor economici are repercusiuni directe asupra produselor realizate de acesti agenti. Concret, creste pretul de productie la produsele alimentare si la cele nealimentare, agentii fiind nevoiti sa creasca preturile de desfacere pentru a-si scoate cheltuielile si un eventual profit. Pina la urma, populatia cumpara produse cu preturi mai mari decit costurile lor reale, platind practic energia mai scumpa, consumata de agentii economici. Din aceasta cauza Radu Berceanu doreste eliminarea acestei subventii. Cum argumenteaza Berceanu eliminarea subventiei? El vrea ca populatia sa plateasca pretul real la energie si agentii sa plateasca energia la un pret mai mic pentru ca, concomitent, sa se ieftineasca si produse pe care le lanseaza pe piata.
Aproape 6.000 de ieseni au acceptat riscul tarifului social
Din datele furnizate de Lucian Luca, purtatorul de cuvint al filialei iesene a Conel, pina la inceputul lunii august, au optat pentru unul din cele doua tarife 42.000 de familii iesene, dintr-un total de 106.000 familii racordate. Din 42.000 de familii care stiu deja cit vor consuma pe luna timp de un, 5.880 au optat pentru tariful social. Lucian Luca a adaugat este foarte posibil ca, la final, numarul celor care aleg tipul de tarif social sa fie de circa 40.000 de familii. Cifra este enorm de mare si denota nivelul de viata foarte scazut. Pentru a evidentia exact riscurile la care se supune o familie ce alege tariful social, am luat citeva exemple concrete.
O familie tipica din Iasi consuma 150 Kw pe luna
Ce aparate electrocasnice poate folosi o familie de ieseni timp de o luna pentru a se incadra in tariful social? Calculele noastre bazate pe statistici realizate de specialistii CONEL scot la iveala faptul ca folosirea unui bec de 100 de wati aprins non-stop timp de o luna aduce cu sine un consum de 72 kwh, adica cu mult peste tariful social. Cu alte cuvinte, un bec consuma 0,1 kwh pe ora, ceea ce inseamna 2,4 kwh pe zi si 72 de kwh pe luna. Exemplu ales este intr-adevar unul ipotetic, insa are menirea de a evidentia clar ce inseamna cei numai 50 kwh.
Sa luam acum cazul concret al unei familii care foloseste patru becuri de 75 w. Folosirea concomitenta a celor patru becuri timp de 180 de ore pe luna aduce cu sine un consum de 54 kwh, adica depasirea cotei impuse. Daca familia mai are si un televizor care functioneaza macar 3 ore pe zi, consumul va creste cu inca 10 kwh (1 x 100w x 100 ore). O familie cu un nivel mediu de viata, are fara indoiala, si o masina de spalat care mai consuma si ea 3 kwh (1 x 100w x 30 ore). Aspiratorul, nelipsit la multe familii, este un alt mare consumator de curent electric, el aducindu-si "aportul" lunar cu circa 16 kwh (1 x 800w x 20 ore). Folosirea fierului de calcat cel putin 15 ore pe luna inseamna majorarea consumului cu inca 15 kwh (1 x 1000w x 15 ore). Insa unul din cei mai mari consumatori de energie mai ales pe perioada verii este un frigider. Unul obisnuit consuma in jur de 80 de kwh (1 x 800w x 100 ore).
Toate aceste aparate la care am calculat consumurile se gasesc in casele fiecarei familii iesene care are un nivel mediu de viata. Am exclus din acest calcul aparatele "luxoase" – gen casetofon, calculator, prajitor de piine, uscator de par, filtru de cafea, mixer -care rotunjesc si ele binisor consumul de enrgie. Facind adunarea simpla la consumurile aparatelor prezentate mai sus reiese ca factura lunara este de circa 178 kwh, folosind numai strictul necesar. Asadar, cele 5.880 de familii care au optat pentru tariful social trebuie sa-si dramuiasca cu zgircenie consumul de energie pentru ca factura va creste infiorator de mult.
Sa dam o aplicatia concreta. Familia care a optat pentru tariful social de pina la 50 kwh, dar in realitate a consumat 178 kwh va avea de platit suma de 274.728 lei (50 kwh facturati cu 500 lei/kwh, restul de 128 fiind calculati la 1.951 lei/kwh). Familia care a optat pentru tariful standard si a consumat 178 kwh va avea de platit numai 108.580, adica mai putin de jumatate.
In tara au aparut deja probleme din pricina acestui tarif social. Multe familii au fost tentate sa aleaga tariful social atrase fiind de valoarea scazuta a kilowattului, insa neglijind cota de consum foarte scazuta pe care si-au impus-o. La Iasi nu au aparut inca probleme grave, insa destule familii regreta deja optiunea facuta, cu atit mai mult cu cit, odata ales un tip de tarifare, acesta nu mai poate fi modificat decit abia dupa un an. Pe de alta parte, nici CONEL Iasi nu a dus o campanie de mediatizare a noului sistem de masurare si de facturare, filiala putind fi invinuita ca a preferat sa-i lase pe ieseni sa se loveasca singuri cu capul de pragul de sus. (Razvan MOLDOVEANU)