O mare teapa pe care statul o trage an de an universitatilor

Intitulat de guverne prioritate nationala, domeniu strategic,
invatamintul ramine in continuare unul dintre cele mai subfinantate domenii ale statului. Ponderea din PIB alocata educatiei in Romania este printre cele mai mici din Europa. Mai mult decit atit, valoarea reala a bugetului alocat invatamintului a scazut de la un an la altul, accentuind criza de subfinantare si marind decalajele din interiorul sistemului (invatamint rural -urban, intre profile universitare). Institutiile de invatamint se afla de ani buni nu doar in situatia de a gestiona un buget din ce in ce mai sarac, ci si de a-l cheltui cu risipa din cauza unui cadru legislativ defavorabil, care obliga la o administrare defectuoasa a fondurilor. In aceste conditii, autonomia universitara, descentralizarea invatamintului preuniversitar sint principii lipsite de continut, inoperabile in domeniul administrarii banilor. La alocatiile bugetare insuficiente si legislatia rigida se adauga fiscalitatea care face ca o parte substantiala a banilor repartizati invatamintului sa se intoarca la bugetul de stat, sub forma de impozite si taxe, facind ca finantarea acestui domeniu declarat „strategic" sa fie si mai mica in termeni reali . Am ales pentru exemplificare Universitatea „Al.I.Cuza", insa situatia este aceeasi in toate institutiile de invatamint superior din Romania.
Jumatate din fondul pentru salarii revine statului
Calculele efectuate de conducerea Universitatii „Al.I.Cuza" indica faptul ca jumatate din fondurile alocate institutiei prin finantarea de baza (care cuprinde cheltuieli materiale si de personal) se in torc la bugetul de stat sub forma de impo zite, contributii sociale si taxe. La nivelul anului 1999, intervalul ianuarie – septem brie, de exemplu, la o finantare de baza de 57.531 milioane de lei, 27.804 milioane de lei au fost varsaminte la bugetul de stat, indicind un grad de fiscalitate de 48%. In perioada ianuarie-octombrie 2001, din fondul de salarii de 117 miliarde de lei, 52 de miliarde de lei s-au intors la bugetul de stat sub forma de impozite si contributii sociale. Avind in vedere ca fondul de salarii pentru perioada amintita a fost dublat la Universitatea „Al.I.Cuza" din venituri proprii, cealalta jumatate fiind reprezentata de alocatia bugetara, se poate spune ca aceasta din urma s-a intors inapoi la bugetul de stat, sub forma de impozite. Concret, la un fond de salarii de 234 miliarde lei – din care 117 miliarde provin de la buget si 117 miliarde din venituri proprii si la un grad de fiscalitate de 50%, 117 miliarde se intorc la buget.
Scutirile de taxe prevazute de lege sint vorba goala
Cu toate ca prin Legea Inva-tamintului, uni-versitatile sint scutite de TVA si de taxele va-male, aceste facilitati devin, in multe cazuri, in-operabile din cauza procedurilor complicate. Scu-tirile prevazute de lege nu sint detaliate prin alte acte metodologice, de aplicare a acesteia. De multe ori, in cazul granturilor de cercetare, banii sosesc tirziu si trebuie cheltuiti foarte repede, conform clauzelor contractuale, in caz contrar ei
fiind obligatoriu returnati la buget. Ori, presati de timp, beneficiarii acestor fonduri se vad in situatia de a renunta la achizitionarea de aparatura, dotari, din strainatate, care necesita foarte mult timp. „Pentru o achizitie din strainatate procedurile sint foarte complicate, furnizorul extern solicita acreditiv, termenul de cheltuire a banilor expira, iar in aceste conditii ma vad nevoit sa cumpar din tara, cu pretul pierderii scutirilor prevazute de lege", afirma Bogdan Eduard Plescan, director general administrativ al Univer-sitatii „Al.I.Cuza".
Achizitiile se desfasoara greoi
Nici o achizitie nu se poate face fara licitatie sau selectie de oferte, insa legea obliga universitatile ca la licitatii sa invite doar firme romanesti, IMM-uri, iar in unele situatii, ofertele de preturi ale aces-tora sint dezavantajoase in raport cu cele ale unor firme straine. „Sintem obligati sa cheltuim finantarea saraca de la buget, constrinsi de conditii care obliga la risipa", sustine directorul general de la „Al.I.Cuza". Sosirea banilor cu intirziere, corelata cu termenele strinse de cheltuire a lor si cu procedurile complicate de achizitii, sint o parte din cauzele invocate de universitarii de la „Cuza", pentru pierderea a trei miliarde de lei, in anul 2001, bani proveniti din contracte de cercetare. Pentru ca nu a fost cheltuita pina la sfirsitul anului trecut, suma de trei miliarde de lei a fost returnata la bugetul de stat. Daca in cazul unor profesori nu s-au facut achizitii din nepricepere sau indiferenta, altii au acuzat faptul ca finantarea a sosit abia in noiembrie, iar o luna de zile nu a fost suficienta pentru a organiza si derula intreg mecanismul de cheltuire a lor.
Si banii din casari si despagubiri se intorc tot la buget
Potrivit legii finantelor, universitatile trebuie sa doneze la bugetul de stat si sumele provenite din despagubiri si casari, care se pot ridica la sute de milioane de lei anual. Universitatea „Al.I.Cuza" a pierdut, in acest fel, in 2001, 400 de mili-oane de lei obtinuti drept despagubiri prin hotarire judecatoreasca. Banii au fost dati Universitatii in urma unui proces cistigat in instanta impotriva unei firme care tepuise „institutia", prin vinzarea cu ani in urma, a unui autobuz second-hand, ce nu putea fi inmatriculat. Suma actualizata pe care a platit-o atunci conducerea Universitatii „Al.I. Cuza" a fost de 400 de milioane lei, bani recuperati sub forma de despagubiri. Insa suma a fost virata la bugetul de stat. Aceeasi soarta o au si veniturile provenite din casari, ce nu pot fi folosite de institutie.
Practic, prin aceste prevederi legislative, universitatile sint in situatia de a face de-mersuri pentru obtinerea unor sume, de multe ori consistente, insa dupa ce le-a obtinut trebuie sa le dea cadou statului.
Nici banii proveniti din penalizari salariale nu ramin la institutii
Penalizarile salariale, acordate potrivit Codului Muncii, trebuie si acestea virate la buget. Astfel, orice sanctiuni acordate angajatilor, cadre didactice sau personal auxiliar si TESA, pentru abateri de la disciplina, nu pot ramine in vistieria proprie a institutiei.
In ce fel cistiga universitatile de pe urma fondului de somaj?
Participarea la fondul de somaj este un alt element de fiscalitate considerat ine-chitabil de conducerile universitatilor.
„Universitatea participa la fondul de somaj, utilizat pentru plata indemnizatiilor de somaj si pentru organizarea cursurilor de reconversie profesionala. Or, universitatea are ea insasi programe de reconversie. De ce nu se permite prin lege ca banii pentru fondul de somaj platiti de universitate sa fie direct folositi pentru aceste programe de reconversie?", intreaba Bogdan Eduard Plescan. Fara a nega importanta fondurilor de solidaritate sociala, cum este fondul de somaj, el este de parere ca fiecarui domeniu trebuie sa i se recunoasca aportul la constituirea acestui fond de solidaritate. In cazul universitatilor, banii ar putea fi folositi si in sprijinul tinerilor licentiati sau pentru marirea numarului de burse sociale, de exemplu.
Anual, 30% din veniturile depuse in trezorerii se pierd
O alta cauza a pierderilor banesti provine din faptul ca, prin legea finantelor publice, institutiile bugetare nu au dreptul sa depuna banii in banci comerciale, fiind obligate sa le pastreze in trezoreriile statului. Aproximativ 30% dintre veniturile universitatii se pierd anual ca urmare a acestei interdictii, din inflatie si din faptul ca su-mele depuse nu sint purtatoare de dobinda.
Universitatile romanesti, cel mai prost finantate din Europa
Exemplele de mai sus sint valabile pentru toate universitatile de stat din Romania. Consecinta fiscalitatii, la care se adauga ponderea mica a alocatiilor de la bugetul de stat, este subfinantarea. Cheltuielile publice destinate invatamin-tului in Romania sint cu mult mai mici decit in alte state comparabile din punctul de vedere al PIB-ului – a fost concluzia misiu-nii Bancii Mondiale, in urma cu citeva luni, cind a analizat situatia invatamintului superior la noi. Pentru anul 2002, de exemplu, bugetul invatamintului superior de stat este de 4375.000 miliarde lei. „Suma reprezinta numai 60% fata de valoarea minima calculata de Consiliul National al Finantarii Invatamintului Superior (CNFIS), care ar fi asigurat o functionare normala a acti-vitatii didactice", afirma prof.dr. Panaite Nica, vicepresedinte al CNFIS, seful Catedrei de Management-Marketing de la Universitatea „Cuza". Bugetul alocat de stat universitatilor pentru anul 2002 este doar cu 15% mai mare fata de anul trecut cind au fost alocate 3800 miliarde lei iar inflatia a fost de 30%. In plus, numarul studentilor finantati de la buget a crescut fata de anul trecut cu aproximativ 3%. „In valori reale, alocatia pe student pentru anul 2002 va fi 80% din cea pentru 2002", afirma prof.dr. Panaite Nica.
Zeci de memorii ale universitarilor au ramas fara raspuns
Cum sansele ca statul sa finanteze inva-tamintul in raport cu cerintele sint minime, conducerile universitatilor vad ca singura posibilitate de a se mentine pe linia de plutire aceea de a beneficia cu adevarat de autonomia conferita de Legea invatamintului. Pentru ca aceasta sa fie insa functionala, drepturile stabilite prin legea invatamintului trebuie puse de acord cu Legea Finantelor. In acest sens, rectorii din tara au depus memorii la Ministerul Educatiei, Guvern si Parlament, ramase insa fara con-secinte in plan practic. In urma cu un an, printr-un memoriu datat 26 ianuarie 2001, conducerea Universitatii „Al.I.Cuza" a solicitat Ministerului Educatiei sa sustina
„corelarea legislativa intre Legea Finan-telor si Legea Invatamintului privind posi-bilitatea universitatilor de stat de a pastra in conturi la bancile comerciale veniturile proprii". In aceeasi zi, un memoriu similar a fost adresat Ministerului de Consiliul Rectorilor. Tot anul trecut, la inceputul lui februarie, reprezentanti ai Federatiei sindicale „Alma Mater" si ai conducerilor universitatilor din tara au solicitat Guvernului si Parlamentului respectarea Legii invatamintului privind scutirile de TVA si taxe va-male, punerea de acord a Legii Finantelor cu Legea Invatamintului si alocarea de catre stat a unor sume pentru finantarea programelor de reconversie profesionala derulate in universitati. Tot atunci, reprezentantii sindicatelor si ai rectoratelor au solicitat cresterea deducerilor din salarii prin introducerea cheltuielilor specifice cadrelor didactice, asa cum se procedeaza in cazul magistratilor.
„Legea finantelor publice este o lege de tip comunist"
„Astfel de de-mersuri au fost facute, atit de u-niversitatea noastra, cit si de cele-lalte universitati din tara, de nenumarate ori, si in timpul tuturor guvernelor. Nu a existat intilnire a Consiliului Rec-torilor, care sa nu se finalizeze cu un memoriu adresat institutiilor statului, prin care se solicita amendarea Legii Finantelor si punerea de acord cu Legea Invatamintului", afir-ma prof.dr. Dumitru Oprea, rector al Universitatii „Al.I. Cuza". Pina acum, demersurile rectorilor au ramas fara rezultat, Legea Finantelor nefiind modificata.
„Legea finantelor publice este o lege de tip comunist care vrea sa rezolve problemele unei economii de piata, ceea ce este imposibil", a conchis rectorul Oprea.
(Emilia CHISCOP)