Ziua arhiereilor

Forfota iscata ieri, dis-de dimineata, in zona Garii a atins cote inimaginabile cind din trenuri si microbuze au inceput sa se reverse mii de pelerini spre oras. Cei mai multi, oameni simpli, imbracati gros, in pufoaice, cu pulovere groase sau bundite, au inceput sa urce dealul spre Mitropolie si sa se aseze imediat la coada pentru a ajunge la moastele Sfintilor. Unii au calatorit o noapte intreaga si au strabatut jumatate de tara doar ca sa atinga citeva minute raclele de argint si sa-si sfinteasca busuiocul pe care il vor duce apoi acasa, sa-l puna la icoane. „Am facut toata noaptea de la Bucuresti si stiu ca o sa trebuiasca sa stam citeva ore bune. Am auzit insa ca merge mai repede ca anul trecut”, spune optimist Stelian Dima, de 62 de ani, care este insotit de sotia sa. De rucsacurile si gentile unora sint agatate scaunele pliante, pentru ca oamenii stiu ca ii asteapta ore bune de stat la coada. „Au inceput sa vina masiv dimineata, de la opt si jumatate, cind in Catedrala era deja slujba. Pina la ora asta au trecut pe la Sfinta citeva mii bune de pelerini”, ne spune un jandarm care pazeste strada Petru Movila, unde se incheie coada intinsa pe aproape 1,5 kilometri. Ultimii pelerini sint pe strada Morii, care da in Uzinei, apoi sirul oamenilor, pe 4-5 rinduri, strajuit de garduri de fier, serpuieste pe strada Closca si o ia apoi pe strada Mitropoliei. De altfel, gardurile de fier au fost cele care au ajutat jandarmii sa mentina o ordine desavirsita.
WC acasa, la ieseni – 10.000 lei
Unii ieseni mai intreprinzatori au scos un cistig chiar si din asteptarea pelerinilor la coada. Pe gardurile unor case au fost lipite cartoane pe care era scris mare WC. Cu 10.000 de lei, un pelerin era primit la baie. La capatul strazii Colonel Langa insa, pe unde mergi sa te asezi la coada, chiar in mijlocul intersectiei, deasupra unei guri de canal, a fost instalat un WC public mobil. Pelerinii nu-l mai folosesc pentru ca miroase urit de la o posta. Oamenii asteapta tacuti sau vorbind in soapta, unii motaind cu capul pe un gard de fier, altii pe scaunele pe care le mai muta din timp in timp. Toti au in miini buchete de busuioc sau flori pe care le-au cumparat de la comerciantii ambulanti de pe strada Colonel Langa. Buchetele se vindeau cu 10.000 lei vechi – o afacere profitabila in aceste zile. Busuiocul si Dumitritele au fost, probabil, printre cele mai vindute marfuri de la Sarbatoarea Sfintei Parascheva.
Un talisman pentru fiecare
Dimineata, la Catedrala, a fost facuta si Agheasma Mica. Citeva tone de apa sfintita, pregatita in 12 butoaie uriase din plastic, au fost asezate linga un zid ca sa nu se faca inghesuiala mare. Agheasma a ajuns pentru toata lumea si a ramas si pentru ceilalti pelerini de la coada. Sub baldachinul care adaposteste moastele sfinte oamenii trec repede, ating raclele cu busuioc, flori sau mici obiecte pe care le vor sfintite: batiste, prosoape, tricouri, hainute noi pentru nou-nascuti, iconite, carticele de rugaciuni, pulovere sau haine, baticuri, borsete, cruciulitele de la git, candele si cite si mai cite. Un diacon si o maicuta fac zeci de drumuri la moaste pentru cei care sprijina gardurile si nu pot sau nu vor sa stea la coada. Maicuta ia florile si obiectele din miinile lor, le sfinteste la racle si le imparte inapoi oamenilor. Sa nu plece nimeni fara un pic din sfintenia moastelor. Din vreme in vreme, un alt calugar aprovizioneaza cu buchete mari de busuioc provizia de linga racle. Pelerinii care nu au apucat sa-si cumpere floarea o primesc gratuit cind trec pe linga moaste. Tot aici capata si o bucatica de vata medicinala sfintita cu mir. Batrinele o adapostesc repede in sin, sa nu o piarda prin buzunare.
Rezervare la atins moastele
Sint si grupuri de pelerini care nu stau la coada, ci sint duse la moaste organizat, insotite de preoti. Si-au facut „rezervare”, prin intermediul parohiei de provenienta. Unul dintre ele este tocmai din Maramures si il recunosti dupa portul femeilor: sosete trei sferturi colorate in portocaliu, fuste plisate groase pina la genunchi, bundite cu margine de blana peste pulovere de lina, iar pe cap baticuri negre sau inflorate. „Apai noi am venit in grup organizat de parohia noastra. Am ajuns cu un microbuz si am platit excursia”, spune in graiul maramuresean o femeie trecuta de 50 de ani.
Seful rromilor din Galati a adus Sfintei un covor imens
De un gard sta lipit si un rrom masiv, transpirat tot, care incearca de citeva minute sa convinga un jandarm sa-i dea voie sa ajunga la moaste. Tine in miini un covor mare impachetat si striga ca vrea sa-l daruiasca Sfintei Parascheva. Tiganul ii spune jandarmului ca e Gagarin Stanescu, reprezentantul rromilor din Galati, si ca vine in fiecare an la Sarbatoare cu daruri pentru Sfinta. In apararea lui se baga si piranda, apoi niste batrine, iar jandarmul cedeaza. Bucuros, Gagarin se indreapta pusca spre moaste ducind covorul pe un umar si buchetul de busuioc intr-o mina. Revine linga piranda lui fericit si radios. „Hai sa mincam acuma”, decreteaza, fiind imediat urmat, la o distanta cuviincioasa, de consoarta si baietelul lor, un pusti de 8-9 ani. E intr-adevar ora prinzului si, in curtea Mitropoliei, pelerinii care au trecut deja pe la moaste si-au intins paturile, stergarele si si-au scos mincarea din desaga. Obositi, unii trag si un pui de somn, ca inca mai au vreme pina la ora cind au trenul spre casa. Pe scarile din fata intrarii in catedrala se odihnesc alti pelerini, multi calugari si calugarite venite din toata tara. Privesc ingaduitor la pestrita lume si se incalzesc la soarele tomnatic.
Moastele Mitropolitului Dosoftei sint in Ucraina
In fata Palatului Culturii se desfasoara un alt eveniment religios. Prea Fericitul Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, sosit de dimineata la Sarbatoare impreuna cu alti 14 arhierei, membri ai Sfintului Sinod, sfinteste impreuna cu IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, si IPS Panteleimon, Mitropolitul de Veria, Nausa si Kampania, casa in care a trait carturarul si Mitropolitul Dosoftei. Un impresionant sobor de preoti da stralucire adunarii prin straiele lor aurite. „Cei care vor cerceta acest zis muzeu se vor sfinti numai din zidurile acestea si din obiectele care pastreaza amintirea Sfintului Ierarh Mitropolit Dosoftei, legate de pomenirea Sfintei Cuvioase Parascheva”, spune PF Teoctist dupa incheierea slujbei si ii binecuvinteaza apoi pe toti cei prezenti. Apoi, IPS Daniel spune ca se vor face demersuri pentru aducerea la Iasi a moastelor Sfintului Ierarh Dosoftei, care se pastreaza in Ucraina. Oamenii stiu deja ca, de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, va fi declarat oficial drept sfint Mitropolitul Dosoftei. Dupa plecarea inaltilor prelati pe scena din fata Palatului Culturii, se da „cep” petrecerii in sunetele orchestrelor de muzica populara. (Carmen MAFTEI)