Lectia academicianului Viorel Barbu

Care este rolul universitatilor astazi? Sa fie niste institutii provinciale, tributare valorilor nationaliste, inchise in ingustimea granitelor statale sau sa iasa din acest orizont inchis si sa se alinieze marilor universitati europene? Si ce cale are de urmat universitatea ca institutie astazi, cind elitismul a devenit un pacat, cind cuvinte ca "biblioteca" sau "cercetare" tind sa cada in desuetudine?

Sint citeva din temele de reflectie lansate vineri de presedintele filialei iesene a Academiei Romane, Viorel Barbu, intr-o conferinta "eveniment", tinuta in festivitatea de celebrare a 149 de ani de la infiintarea Universitatii "Cuza", cea mai veche din tara.

O asemenea conferinta extraordinara – a spus apoi rectorul institutiei, Vasile Isan – "trebuie sa recunoastem ca nu se intimpla prea des in universitatea noastra".

"E nevoie de studenti studiosi"

Sub titlul "Universitatea Iasi, un proiect de succes si evolutie intr-un orizont inchis", academicianul Viorel Barbu a vorbit universitarilor despre necesitatea institutiilor de invatamint superior de a renunta la nationalismul cultural si de a se reintegra in peisajul european, la matricea lor de origine, de a trece peste orizontul inchis deprins in sistemul comunist.

"Am uitat sa ne intrebam de ce universitatea de la 1860 a fost printre primele universitati? Intr-adevar, era necesara, dar nu era singura necesitate a vremii, intr-o societate unde era nevoie de specializarea profesorilor si unde sistemul preuniversitar era defectuos", si-a inceput acad. Viorel Barbu conferinta.

In discursul sau, el a amintit despre primele universitati si menirea lor, dar si modul in care au evoluat, pentru a ajunge apoi la universitatile noastre de astazi si nevoile lor. A amintit de universitatea Sorbona, printre primele institutii de profil desprinse din comunitatea monahala, ce aveau rolul de a trasmite aceleasi valori, fara a se separa de spatiul bisericesc. Face trecerea apoi la universitatea humboldtiana, unde blazonul universitatii devine stiinta.

"Din acest entuziasm elitele de la 1860 au creat Universitatea «Cuza». In mai putin de 40 de ani, in acest cadru s-au perindat oameni precum Titu Maiorescu, A.D. Xenopol si apoi Traian Bratu, Alexandru Myller. Daca universitatea humboldtiana era una elitista, cea de astazi – a spus acad. Barbu – este mai potrivita pentru a raspunde noilor exigente precum libertatea academica, autonomia si cunoasterea stiintifica, care au devenit insa cu timpul mai mult niste sloganuri. "Singura sansa a universitatii romanesti este sa devina performanta, sa se apropie usor de universitatea europeana. Nu e usor, e nevoie de profesori motivati, management performant si studenti studiosi", a spus acad. Viorel Barbu, mentionind ca universitatea, asemenea stiintei, nu trebuie sa fie nationala, ci sa-si indeplineasa rolul.

Primarul i-a invitat pe universitari sa se implice in activitatile Iasului

La prezidiul din Aula "Mihai Eminescu" au stat, alaturi de rectorul Vasile Isan, rectorii sau reprezentantii celorlalte institutii de invatamint superior de stat iesene, care s-au desprins din Universitatea infiintata la 1860, cit si primarul Gheorghe Nichita, fost student al institutiei. In preintimpinarea aniversarii jubiliare a institutiei, PS Petru Gherghel, espicopul romano-catolic de Iasi, a trasmis studentilor si profesorilor "multa bucurie, alese impliniri si binecuvintare de la Domnul".

Primarul Gheorghe Nichita si-a manifestat apoi aprecierea pentru institutia unde a studiat si i-a invitat pe profesori sa se implice in activitatile Iasului si sa-si prezinte ideile. Reprezentantii celorlalte universitati de stat au rostit de asemenea citeva cuvinte.

Rectorul Universitatii Tehnice i-a daruit rectorului Isan o diploma de onoare si o medalie "Gh. Asachi", iar prorectorul Dragos Pieptu, de la UMF, care purta o cravata cu insemnele UAIC, si-a exprimat dorinta recrearii unei singure universitati iesene, puternica si respectata. "Acum se vorbeste de un «join» (n.r., alaturare) al corpului si al mintii, poate ca cei de la Medicina vor reusi sa vindece corpul", a raspuns zimbind Vasile Isan, facind referire la universitatile iesene care s-au desprins in timp din Universitatea "Cuza".

Alexandru Zub si-a amintit ca popa din sat ii dorea sa fie preot

Au fost inminate apoi mai multe titluri si distinctii. Profesorul Bernard Colasse, de la Universitatea Paris-Dauphine, unul dintre cei care au participat la aparitia si dezvoltarea institutionala a cercetarilor in contabilitate-control-audit in Franta, a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa. Academicianul Alexandru Zub a primit doua distinctii, respectiv "profesor de onoare" si "profesor emeritus", la implinirea celor 75 de ani.

Academicianul Zub si-a amintit vineri de primii pasi in universitate, unde a fost indemnat mai intii spre chimie, ori despre indemnurile preotului din satul natal, care ar fi dorit ca tinarul Alexandru Zub sa urmeze cariera teologica. Ambele au fost insa infrinte de "dorinta de a ma atasa de valorile trecutului, cind istoria era un element de manipulare", a spus Alexandru Zub.

Titlul de profesor de onoare a fost oferit si unui fost cadru didactic la Universitatea "Cuza", specialist in geografie si geofizica, prof.dr. Constantin Cringanu, din 2001 profesor asistent la Colegiul Brooklyn, Universitatea New York. "In ultimii 16 ani am pierdut contactul cu astfel de festivitati extraordinar de somptuoase, dar si intimidante", si-a inceput discursul prof.dr. Cringanu, care a incheiat multumind profesorilor si studentilor de aici, dar si celor din SUA: "Thank you, America, wherever you are!".

In incheierea festivitatii au mai primit titlul de "profesor emeritus" profesorii Viorel Erthan si Ioan Donisa. Pina spre sfirsitul lunii octombrie, in fiecare din cele 15 facultati se vor desfasura manifestari cu caracter stiintific, tot in cadrul Zilelor Universitatii.