Orasul Buhusi a luat fata Iasului

Municipalitatea ieseana a fost calcata in picioare la impartirea fondurilor europene de un orasel cu mai putin de 20.000 de locuitori. In prima batalie pentru impartirea fondurilor europene, primarul Gheorghe Nichita a fost pus la colt de primarul aproape anonim al orasului Buhusi, Ionel Turcea.

Astfel, in timp ce autoritatile locale iesene nu au prins nici un euro pina acum din Programul Operational Regional 2007-2013, edilii din Buhusi, judetul Bacau, au reusit sa iasa printre primii la evaluarea proiectelor destinate modernizarii infrastructurii judetene si urbane.

Mai mult, proiecte ale municipiilor Bacau si Piatra Neamt au ocupat locurile unu si doi in urma sedintei Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare (CRESC), forul care decide directionarea fondurilor europene alocate prin POR. Asta in timp ce proiectele municipalitatii iesene au ocupat ultimele locuri, iar pentru moment nu exista nici o sansa sa mai obtina finantare.

Reprezentantii municipalitatii au anuntat ca vor contesta decizia CRESC, iar unul din motive ar fi acela ca nu s-a respectat principiul Uniunii Europene: "primul venit, primul servit".

Proiectele Iasului au ocupat ultimele doua pozitii

In sedinta CRESC de pe 30 iulie s-a decis in ce localitati vor ajunge banii europeni destinati modernizarii infrastructurii. Hotarirea forului prin care au fost alocate ultimele fonduri destinate refacerii infrastructurii alocate pe axa 2 a POR a devenit oficiala in aceasta saptamina. Astfel, s-au impartit ultimele fonduri nerambursabile alocate pe axa 2, estimate la 143 de milioane de euro. Pentru ca fusesera aprobate in alte sedinte proiecte ale autoritatilor locale din Regiunea Nord-Est, in sedinta CRESC de la sfirsitul lunii trecute s-au mai impartit in jur de 100 de milioane de euro nerambursabili.

Lupta pentru fondurile ramase disponibile a fost foarte dura, pentru ca la aceasta evaluare au fost inaintate proiecte de sute de milioane de euro, iar aranjamentele din culise se pare ca nu au lipsit. Clasamentul final in competitia pentru ultimele fonduri alocate pe aceasta axa arata negru pe alb ca, din 26 de proiecte intrate in analiza, documentatiile trimise de municipiul Iasi au ocupat in urma evaluarii strategice pozitiile 25 si 26.

"La impartirea acestor fonduri nu s-a respectat principiul Uniunii Europene «primul venit, primul servit». Noi am depus documentatia in decembrie anul trecut, iar in urma evaluarii strategice au primit bani judete care au depus dupa noi. Aveam un punctaj bun obtinut la evaluarea financiara si tehnica, eram pe locuri care ne permiteau finantarea, dar pentru ca judetul Iasi a luat inca de la inceput foarte multi bani, nu s-a mai dat municipiului", a spus viceprimarul Romeo Olteanu.

Buhusi a cistigat exact cu tipul de proiect depus de Iasi

Proiectele Primariei vizau dezvoltarea axei de transport est-vest in municipiu si a retelei rutiere in zona istorica a Iasului si erau evaluate la 24 de milioane de euro. Justificarea evaluatorilor precizeaza faptul ca impactul in dezvoltarea municipiului a acestor proiecte este "limitat". Municipalitatea ieseana pare sa fie marea perdanta a alocarii fondurilor destinate pe aceasta axa in conditiile in care pe primele patru pozitii au ajuns trei orase si municipii. Astfel, pe primul loc a fost desemnat municipiul Bacau cu un proiect privind realizarea unui pasaj rutier subteran evaluat la peste opt milioane de euro.

Primaria Piatra Neamt s-a situat pe locul secund cu o documentatie care vizeaza modernizarea unor strazi din oras, lucrari ce se ridica la aproximativ opt milioane de euro. Cu toate ca a trecut termenul in care informatiile legate de sedinta CRESC erau confidentiale, edilul municipiului Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, nu a vrut sa faca vreo declaratie privind punctajul bun obtinut. "Nu fac nici un fel de comentariu", a spus edilul inainte de a inchide telefonul.

"Surpriza" a venit din partea autoritatilor din Buhusi, care au inaintat in martie 2008 un proiect privind reabilitarea arterei principale din oras, lucrari evaluate la peste doua milioane de euro. "Va asigura revigorarea dezvoltarii economice a orasului Buhusi", se arata in justificarea CRESC.

Olteanu: "Am pregatit deja contestatia la decizia CRESC"

Pe linga cele trei proiecte privind modernizarea strazilor urbane au mai fost acceptate 12 proiecte ale autoritatilor judetene din Vaslui, in jur de 25 de milioane de euro, Botosani, aproximativ 15 milioane de euro, Bacau, cu peste noua milioane de euro si Neamt cu aproximativ opt milioane de euro. Autoritatile judetene sucevene au obtinut cele mai mari fonduri prin aprobarea a cinci proiecte de modernizare a infrastructurii.

Practic, toate proiectele depuse de CJ Suceava la sfirsitul anului trecut ori la inceputul lui 2008 au fost aprobate. Lucrarile prevazute in documentatiile sucevenilor se ridica la peste 30 de milioane de euro.

"Toate proiectele depuse de autoritati au fost prioritare, toate au impact. Pentru Regiunea Nord-Est au fost proiecte de 190 de milioane de euro, iar fonduri disponibile au fost in jur de 143 de milioane de euro. E clar ca nu toata lumea putea sa obtina bani. Judetul Iasi are deja trei proiecte aprobate prin care a obtinut cele mai multe fonduri", a spus presedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, presedinte al CRESC. Acesta a mentionat ca este posibil ca fondurile alocate pentru refacerea infrastructurii judetene sa fie suplimentate, iar proiectele situate dupa pozitia a XV-a sa poate fi finantate.

Presedintele CJ Iasi, Constantin Simirad, a precizat in mai multe rinduri ca autoritatile din Regiunea Nord-Est au format o coalitie impotriva Iasului pentru ca judetul deja primise finantare pentru trei proiecte evaluate la 57 de milioane de euro. "Inainte de sedinta, presedintii de CJ din Suceava, Botosani, Neamt, Bacau, Vaslui si primarii din unele orase si municipii s-au strins intr-o camera si au decis cum sa voteze in asa fel incit fiecare sa primeasca cite ceva. Au facut aceasta coalitie pentru a elimina Iasul, nu pentru ca nu-l iubesc, ci pentru ca judetul Iasi deja primise foarte multi bani. Ne-au exclus din start desi punctajul tehnic ne dadea dreptul sa primim fonduri. Am pregatit deja contestatia la decizia CRESC", a spus viceprimarul.

Primaria Iasi are in continuare sanse sa acceseze fonduri structurale pe axa 1 a programului prin care se doreste dezvolarea urbana unde sumele nerambursabile se ridica la aproximativ 230 de milioane de euro. Reprezentantii municipalitatii au anuntat in mai multe rinduri ca, daca nu vor obtine fonduri pe axa 2, vor depune aceste proiecte pe axa privind dezvoltarea urbana.