Calcule ametitoare: recalificarea care costa cit cinci ani de facultate

Unul din cele mai accesate programe cu finantare de la Uniunea Europeana este cel care vizeaza calificarea si recalificarea. Este asa numitul program pe resurse umane. Acesta este si programul care are cele mai multe probleme: din cauza neregulilor, Uniunea Europeana a intrerupt  platile la inceputul anului, pentru o perioada, pina la remedierea deficientilor constate in urma unui audit de specialitate. Reporterii "Ziarului de Iasi" au analizat doua astfel de proiecte alese pur si simplu la intimplare, fiind printre ultimele prezentate publicului si care au finantare prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013. Suma este folosita de cele doua companii pentru a transforma aproximativ 340 de angajati necalificati in "maistri". In medie pentru fiecare recalifcat se cheltuie 13.000 de lei. Banii acesti sint comparabili sau chiar depasesc sumele platite de un student pentru a deveni inginer sau economist.

Ca sa devii inginer mecanic platesti 8.000 de lei

In luna februarie, firma de formare profesionala "Metatech" a implementat un proiect de calificare cu un buget de aproximativ 2,1 milioane lei. Intitulat "Calificare pentru schimbare", proiectul vizeaza calificarea a 240 de persoane, in timp de doi ani, pentru meserii ca macaragiu, inspector resurse umane, lucrator in electromecanica si lacatus mecanic. In cazul acestui proiect, in urma unui calcul simplu ar reiesi ca pentru calificarea unei persoane sint alocati aproximtiv 8.300 lei. "Din cite stiu eu, este un draft pe site-ul Ministerului Muncii prin care se face o propunere de reducere a cheltuielilor per cursant cu aproximativ 30-40%. Probabil se cauta sa se mai diminueze valoarea unor proiecte, dar cu siguranta se face referire la acele proiecte strategice, de circa 5 milioane lei. Noi lucram cu sume mici si chiar nu cred ca se cheltuie mult in aceste proiecte mai mici, mai ales comparativ cu alte tari din Europa", a declarat Constantin Baciu, managerul proiectului. Prin comparatie, un student de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC plateste 8.400 lei in 3 ani pentru obtinerea diplomei de licenta. De asemenea, pentru  un student al Facultatii de Mecanica de la UTI sint necesari 8.000 lei in timpul a 4 ani de studiu. Totodata, daca ar fi sa analizam cit cheltuie o universitate anual pentru fiecare student bugetat (n.r.-fara taxa), sumele difera de la caz la caz. "Anul acesta trecem printr-o perioada de finantare tranzitorie, urmind ca de anul viitor modul de finantare sa fie diferentiat, prin acordarea unor granturi. Dar va pot spune, estimativ, ca Universitatea Cuza cheltuie aproximativ 3.700 lei/student. Cred ca la Medicina se cheltuie circa 6.000-7.000/student, iar la Universitatea Tehnica 4.500-5.000 lei/student. Repet, sint sume aproximate «grosso-modo»", ne-a explicat Vasile Isan, rectorul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi. Oricum, chiar si in cazul unei universitati private, ca "Petre Andrei", preturile sint apropiate. De exemplu, taxa pentru Facultatea de Drept este 3.300 lei/an, la Economie 3.000/an, iar la Psihologie, Stiinte Politice si Asistenta Sociala 2.500 lei/an.

"Sa avem la sfirsit oameni de calitate"

Benefiarul celui mai recent proiect de calificare, intitulat "Calitatea in constructii", este fundatia "Corona". In cadrul acestui proiect, reprezentantii fundatiei isi propun sa califice minimum 120 de angajati, 80 dintre ei cu specializare dubla, lucratori in structuri pentru constructii si in izolatii, iar ceilalti 40 ca dulgher-timplar-parchetar. Cursurile de formare se vor desfasura pe durata a 2 ani in schimbul a 2,3 milioane lei. Aici suma cheltuita pentru formarea profesionala a fiecarui participant la cursurile de calificare depaseste 19.000 lei, insa angajatii calificati sint din 6 judete, transportul si cazarea ridicind  costurile. Persoanele implicate in astfel de proiecte de calificare sustin, in general, ca sumele nu sint deloc mari, mai ales comparativ cu banii pe care ii cheltuiesc alte tari din Europa in acelasi scop. "In domeniul calificarii personalului sint niste costuri mult mai mari in Europa. Noi trebuie sa punem accentul mult mai mult pe ce ramine in urma unui astfel de proiect. Ca sa faci calitate proasta e un lux, pentru ca dupa aia cheltui mai mult ca sa repari. Se lucreaza pe grupuri mici si exista profesori cu experienta, nu cred ca-si permite cineva sa riste cu un astfel de proiect pentru ca la sfirsit sint verificari. Piata actuala din Romania are nevoie de performeri, angajatii vor fi instruiti sa lucreze pe noua aparatura, iar cind vor ajunge intr-o firma vor sti sa lucreze pe ea. Aceste fonduri europene sint o mana cereasca pentru tara noastra, jumatate din banii atribuiti cadrelor didactice sint taxe si impozite, bani care intra in bugetul statului. Putem vorbi altfel, ca e mare fiscalitatea si ca aceste costuri sint artificiale. Daca avem forta de munca de calitate putem face lucruri de calitate, daca nu, vom continua pe aceeasi linie. Viziunea mea este ca nu sint multi bani, pe mine ma intereseaza sa avem la sfirsit oameni de calitate de care avem nevoie", a declarat Neculai Vitelaru, presedintele Patronatului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii Iasi.

Esecuri recunoscute

Pe principiul "socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din tirg", la evaluarea rezultatelor unor astfel de proiecte apar si semne de intrebare: cursantii sint sau nu specialisti? "Intr-adevar, se intimpla ca unele dintre aceste proiecte sa nu isi atinga obiectivele impuse, iar numarul persoanelor calificate sa fie mai mic decit se dorea initial. Dar nu ii discriminez pe cei care se specializeaza, pentru ca Romania e deficitara la acest capitol. Ginditi-va ca intr-un astfel de caz, piata decide. Multi dintre cei calificati in cadrul acestor proiecte isi vor gasi mai repede loc de munca si vor cistiga chiar mai mult decit unii absolventi de studii superioare", ne-a declarat Tiberiu Brailean, profesor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor.

Publicitate și alte recomandări video