Caută 
2 MIN
Mihaela Ciobanu se zbate sa-si intretina familia. In urma cu citeva luni, sotul acesteia a suferit un accident
de munca, in urma caruia a ramas imobilizat la pat. Cu trei copilasi, din care cel mai mare are cinci ani,
Mihaela incearca sa supravietuiasca. In camera in care locuiesc este cald, dar soba sta sa se darime. „Am
lipit soba cu miez de piine. Nu am bani sa platesc pe cineva sa mi-o repare. Balegar nu am de unde sa
aduc acum. Bine ca am avut 50.000 de lei ca sa cumpar un brat de lemne. Umblu toata ziua, ca nici nu am
avut timp sa am grija de barbat sau de astia mici. Cit a muncit el, nu am avut nici o nevoie. Ne descurcam.
Acum, traim din mila lumii”, spune femeia.
Daniel are cinci ani si este cel mai mare dintre copilasii Mihaelei. El a devenit barbatul in casa atunci cind
mama e plecata. Tatal lui nu se poate misca, dar Daniel stie ca trebuie sa-l ajute. „De Craciun, am dus-o
pe fata la pediatrie. Cind am venit acasa, stiam ca sotul meu trebuie schimbat si ingrijit, Daniel il intorsese
in pat si i-a dat apa. In alta seara, am facut o criza si barbatul meu nu se putea misca sa ma ajute. Daniel a
batut imediat la vecina si aceasta mi-a dat sa beau apa si mi-am revenit”, marturiseste Mihaela. Ea este
ingrijorata ca nimeni nu vrea sa se uite la ea sau sa o ajute. Se chinuieste sa-si creasca copilasii si sa-si
ingrijeasca barbatul. Imprumuta bani de pe la cei mai norocosi pentru a supravietui pina in ziua in care se
dau alocatiile. Tot ceea ce isi doreste e sa aiba bani sa le ia copiilor de mincare. „De luni intregi umblu cu
sotul prin spitale. Nimeni nu se uita la tine daca nu ai bani. De Revelion l-am dus la spital si, cind sa-l iau
acasa – ca nu au vrut sa-l ingrijeasca -, nimeni nu m-a ajutat sa-l pun in carut. L-am tirit singura, iar
asistentii rideau de mine”, plinge Mihaela. (Claudia MATEI)
