Simirad renunta la proiectul de suflet al lui Nichita

Programul de gestionare a deseurilor este vazut diferit de noul sef al Consiliului Judetean (CJ) fata de primarul Iasului. Astfel, noul presedinte al CJ, Constantin Simirad, a anuntat ca intentioneaza sa puna in aplicare proiectul privind infiintarea unei asociatii de gestionare a deseurilor.

"Vreau sa asiguram depozitarea deseurilor pe centre in marile aglomerari urbane din judet. Se vorbea sa facem o groapa ecologica pentru tot judetul (cea de la Tutora, puternic sustinuta de Gheorghe Nichita – n.r.). Cred ca nu e o idee prea fericita, deoarece ar costa foarte mult transportul reziduurilor din judet pina in municipiul Iasi. Nu este de dorit sa facem un depozit ecologic gigant la Iasi pentru colectarea intregii cantitati de deseuri", a afirmat Simirad.

Seful CJ a precizat ca ar scadea costurile daca s-ar infiinta centre ecologice de depozitare a deseurilor in municipiul Pascani, in orasele Hirlau, Tirgu Frumos si Podu Iloaiei, dar si in comunele mai mari. O asociatie intercomunitara ar putea fi infiintata in urma acordului dat de consiliile locale de la nivelul judetului si prin intermediul acesteia ar putea fi atrase fonduri europene.

Asociatia pentru gestionarea deseurilor va trebui sa delege unui operator autorizat gestionarea problemelor privind depozitarea deseurilor. "Dupa infiintarea acestei asociatii, intre consiliile locale se poate propune o cooperare cu societati private care au ca domeniu de activitate gestionarea deseurilor. Consiliile locale care nu vor fi de acord cu asocierea vor trebui sa se descurce singure in gestionarea acestei probleme. Eu nu pot obliga pe nimeni", a spus Simirad.

Noul sef al CJ a precizat, pe de alta parte, ca nu crede ca SC Salubris, care opereaza la nivelul municipiului Iasi, ar putea deservi intregul judet. Potrivit conducerii CJ, costurile pentru acest proiect sint destul de insemnate, de ordinul milioanelor de euro.

Seful CJ a precizat ca banii pentru proiect ar putea fi acoperiti din fondurile europene nerambursabile alocate pe Programul Operational Sectorial de Mediu, iar partea de cofinantare, care trebuie sustinuta de autoritatile judetene, ar urma sa fie acoperita printr-un credit care ar putea fi contractat de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, estimat la 15 milioane de euro.