Agonia unui oras: Gura-Humorului

Prin Gura-Humorului trece orice indragostit de frumos, in intentia de a ajunge fie la Voronet, fie la Manastirea Humorului, veritabile perle in lantul turistic al nordului Bucovinei. Renumit in perioada premergatoare evenimentelor din decembrie 1989 ca un oras cu o activitate economica deosebit de bogata, Gura Humorului a devenit acum polul saraciei si al somajului din acest colt de tara. Desi dupa revolutie increderea in schimbarile ce se preconizau entuziasmase intreaga populatie a orasului, aceasta stare de spirit a disparut incetul cu incetul, astazi locuitorii fiind framintati de adevarate tensiuni sociale, generate de colapsul economic in care se afla Gura Humorului. Activitatea miniera a disparut, pur si simplu, ca urmare a restructurarilor din acest sector. In cursul anului 1997, peste 2.000 dintre humorenii trimisi in somaj au provenit din industria miniera, atit partea de productie, dar si numerosul personal TESA care lucra la sediul din oras. Totodata, dintre cele 7-8 unitati economice reprezentative ale orasului Gura Humorului (Filatura de Bumbac, Combinatul Minier, Fabrica de Articole Tehnice si de Cauciuc, UFET, UMTCF, Cooperativa "Solidaritatea", ICS MIXT), care totalizau aproape 8.000 de angajati, in prezent, ca urmare a "perioadei de tranzitie", abia mai respira citeva.
"Filatura de bumbac are, actualmente, peste 1 miliard de lei datorii si este in executie judiciara. Din cei 1.800 de salariati, de odinioara, mai lucreaza doar 50. Aceeasi situatie se inregistreaza si la fostul FATC, actualul ICART, unde din 500 de persoane au mai ramas 70, iar datoriile se ridica la 800 de milioane de lei, reprezentind impozitele catre stat si salarii", ne-a precizat Aurelia Boghian, directoarea Trezoreriei din Gura Humorului. FATC-ul, care facea curele de cauciuc pentru utilajele agricole s-a prabusit odata cu distrugerea agriculturii desfasurate in sistem colectiv. Comenzile au scazut una cite una, pina aproape au disparut.
In opinia viceprimarului orasului, Viorel Lupu, situatia economica este dezastruoasa. "Efectiv, nu pot sa-mi dau seama ce se intimpla la noi, la Humor. Nu merge nici una dintre societatile care ne-au dus faima alta data. Ne mai salveaza, cit de cit, cei citiva agenti economici privati mai rasariti, care se ocupa de activitati de productie", a adaugat viceprimarul. Astfel, din totalul de aproape 500 de societati comerciale si 180 de asociatii familiale inregistrate la inceputul anului 1997, doar 5% aveau activitate de productie, restul fiind profilati pe comert. "Din punct de vedere economic, este preponderenta activitatea de desfacere a marfurilor si cea de alimentatie publica, dar in care se constata o slaba specializare. Prin prisma incasarilor la veniturile locale, situatia releva ca si aceste activitati merg destul de slab, puterea de cumparare a locuitorilor fiind foarte mica. Cu ce sa se cumpere cite ceva cind majoritatea familiilor din Humor nu au absolut nici un venit. 80% dintre locuitori platesc suma minima de 25.000 de lei/an la asigurarile de sanatate, intrucit nu au nici o sursa de venituri. Evident, acest lucru reliefeaza starea de saracie a populatiei din Humor. Ca un paradox, insa, Primaria nu a intocmit o lista cuprinzind cetatenii pauperi care ar putea beneficia de scutiri la plata unor asemenea taxe", a mai precizat Aurelia Boghian.
Din cauza lipsei resurselor financiare ale populatiei, micile afaceri au cazut pe rind, la ora actuala din cele aproape 500 de societati, mai functionind doar 300.
"Dintre acestea, 200 merg, cit de cit, iar 100 abia de se tiriie", ne-a declarat viceprimarul Viorel Lupu. In plus, desi numarul acestora poate parea impresionant, ele absorb doar o mica parte a fortei de munca, fiind destul de mici si avind putini angajati. "In Gura Humorului lucreaza acum mai putin de 4.000 de oameni, dintre care aproape jumatate sint bugetari. Pe linga acestia, mai exista si citiva mici meseriasi", a adaugat viceprimarul.
Preturile produselor din carne sint cu 10.000 de lei sub pretul pietei sucevene
Concluziile raportului economic intocmit de executivul din Gura Humorului, in luna februarie a.c., sint destul de contradictorii si in mod evident in defavoarea societatilor comerciale cu capital de stat sau mixt. Astfel, exista agenti economici care, cu toate ca au un grad mare de capitalizare si un patrimoniu de ordinul miliardelor de lei, inregistreaza cifre de afaceri foarte scazute, intre acestia, pe primul loc figurind Filatura de bumbac. La polul opus, se afla agentii economici cu capital privat care desfasoara, in special activitati de productie si au reusit performante de-a dreptul uluitoare in contextul economic actual. SC DANILEVICI, cu numai 29 de angajati, a reusit sa aiba o cifra de afaceri de peste 8 ori mai mare decit cea a Filaturii, demne de apreciat fiind si activitatile societatilor EXCELENT, GUEA, PRESTON, NADIANCA, din care respira un aer occidental.
Una dintre societatile cu capital de stat care reuseste, totusi, sa se mentina pe linia de plutire este SC HUMOREANCA, fosta ICS MIXT, care, din cei 364 de angajati pe care ii avea in anul 1990, pastreaza, in prezent, 68. Directorul acestei societati, Nicolae Onioi, ne-a precizat ca unitatea are circa 400 de milioane de lei datorii, atit la furnizori cit si la stat, datorii pe care spera sa le acopere prin inchirierea la preturi avantajoase a unor spatii si, de asemenea, prin vinderea, imediat dupa Pasti, a patru spatii centrale situate in apropierea Bancii Comerciale. "Aceasta manevra s-ar putea sa ne aduca si ceva fonduri pentru o aprovizionare cit mai buna pentru activitatea pe care o mai desfasuram in cele 12 spatii pastrate in administare directa", a afirmat directorul Nicolae Onioi.
Intinzindu-se pe o suprafata de 6.984 de hectare, ocupata in cea mai mare parte de paduri, Gura Humorului are un potential economic de invidiat, insuficient exploatat. Dintre toate activitatile economice care au fost infiintate dupa 1989, randamentul cel mai mare l-au dat cele cu profil de prelucrare a lemnului si carmangeriile, cresterea animalelor fiind, in zona, una dintre ocupatiile de baza. Un exemplu in acest sens il reprezinta societatile NADIANCA si EURO GHMA PROD SRL. Prima dintre ele, avind profil de carmangerie si alimentatie publica a fost infiintata in anul 1990 si are, in prezent, o cifra de afaceri de 300 de milioane de lei/luna. Patronul acesteia ne-a precizat ca toata afacerea lui s-a bazat, in primul rind, pe foarte mult curaj. El a riscat si a luat credite destul de mari din banca, cu toate ca a prins si perioade dificile in care dobinzile erau sufocante. Spre norocul lui activitatea a mers si, de la cei 4 angajati cu care a pornit, a ajuns la 36 de salariati permanenti, cu carte de munca, iar in virf de sezon acestora li se mai adauga inca 10-15. Patronul societatii NADIANCA pune succesul afacerii sale pe seama promovarii produselor naturale, in cadrul societatii sale el realizind si citeva sortimente de bauturi de casa, avizate sanitar, avind la baza fructele de padure. Destul de socant pentru noi, a fost faptul ca in Gura Humorului preturile produselor de carne erau cu 5.000 – 6.000 sau chiar cu 10.000 de lei, sub pretul pietei sucevene. Patronul de la NADIANCA explica acest fenomen prin faptul ca majoritatea societatilor de acest tip din zona Humor, au si microferme proprii. In opinia sa, piata de desfacere existenta la Humor "exista dar lipseste cu desavirsire", societatea sa reusind sa supravietuiasca datorita extinderii in judet si in afara lui. "In 1998, fata de 1991, cind am inceput activitatea, Humorul a ajuns un fel de comuna", ne-a precizat patronul societatii, referindu-se la gradul de saracire al populatiei si la lipsa vreunei perspective in viitorul apropiat.
"Daca nu se face politica de incurajare, moare tot"
Mentionata cu o cifra de afaceri deosebit de buna chiar de catre directoarea Trezoreriei, societatea EURO GHMA are ca profil de activitate prelucrarea lemnului. Patronul, italian de origine, a facut afaceri in Romania inca din anul 1971, iar dupa decembrie 1989, a desfasurat activitati comerciale la Bucuresti. Dorind sa se implice si in productie, trecind prin Gura Humorului cu un prieten, s-a "indragostit" de zona si de potentialul ei. Din 1994, s-a apucat de afaceri aici. A pornit cu un capital de 50.000 de dolari si cu 20 de angajati, iar in momentul de fata are un patrimoniu de 2 miliarde de lei si o cifra de afaceri de 250.000 de dolari, toata activitatea desfasurind-o cu 60 de angajati. In opinia sa, pentru o buna activitate de productie este necesar ca sursa de materie prima sa fie foarte aproape, iar pentru ca muncitorul sa lucreze de calitate trebuie remunerat cum se cuvine. "Muncitorul roman, in general, are forta, dar nu pregatire. E impresionant cum poate rasturna butuci manual, insa, trebuie ceva mai multa pregatire", sustine patronul italian. Despre conditiile cu care este "inconjurat" un intreprinzator in Romania, patronul ne-a declarat: "A lucra este un sacrificiu si ar trebui putin ajutor pentru cei care fac productie, nici decum sa tot fie loviti. Nu exista un sprijin real din partea statului. Birocratia asta tot da incurcaturi, iar pretul lemnului, intr-un singur an, s-a dublat. Daca nu se face politica de incurajare moare tot". Totodata, el a spus ca este foarte greu sa faci o afacere in Romania, deoarece sistemul de organizare este deficitar si relatiile interpersonale sint foarte greu de realizat. Chiar daca a crezut cu adevarat in schimbare, mai ales urmarind viata politica a Romaniei, patronul italian considera ca inca sint multe de facut, iar Humorul si chiar Suceava, in ansamblul ei, sint "departe de Europa", mai ales ca sistemul de comunicatii telefonice moderne se opreste pe undeva pe la Ilisesti. (Adina CALDARUS, Liana SAVESCU)
top Local News