Elevii basarabeni prefera sa ramina definitiv in Romania

"Mai bine nu discutam despre asta"
Desi dorul de casa arde in inimile lor, ei au ales "drumul bejeniei", dintr-o justificata dorinta de mai bine si mai ales dintr-o neobosita sete de invatatura. In majoritate elevi buni, decenti si cu o foarte justa scala a valorilor, ei au gasit la acest liceu o atmosfera noua in care se simt bine. "Imi place modul de predare si relatia apropiata pe care o avem cu unii din profesorii nostri. Acasa toceam mereu si trecerea examenelor depindea numai de citi bani dadeam. Aici stiu ca recompensa ce-o primesc este pe merit si m-am convins ca in ce ne priveste pe noi, elevii, este mai multa dreptate in Romania", ne-a marturisit patimasa Veronica Cirlict, o alta eleva in clasa a XII-a.
Am incercat impreuna cu interlocutorii nostri sa vorbim mai pe larg despre relatia lor cu dirigintii si profesorii. Jenati, cu priviri furise, au renuntat la comunicativitate, si-au evitat subiectul, cel putin in ce-i priveste pe diriginti. "Mai bine nu discutam despre asta", a fost replica unor elevi.
Copiii au, cum era si normal, profesori preferati fata de care simpatia lor se revarsa deschis si sincer. Dintre ei, profesoara de matematica, Elena Tomasciuc, sau profesoara de istorie, Antonela Glazar, ocupa un loc special in inimile elevilor. Prestatia profesionala, dar si calitatile lor umane sint imediat si categoric apreciate de acesti copii dornici de afectiune si intelegere. Pe de alta parte, adolescentii basarabeni au de infruntat o serie de atitudini, spun ei, "exagerat de severe si jignitoare". Este cazul unor profesori care ironizeaza uneori tendinta de a vorbi ruseste sau moldoveneste, in ciuda eforturilor elevilor de a-si corecta accentul. Am aflat de la ei ca unele manifestari de comportament sint "scuzate" cu replici de genul "asa sint rusii", venite din partea unor cadre mai putin atente la sensibilitatea elevilor basarabeni.
"La inceput ne-au respins, dar cu timpul le-am impus respect"
Relatiile dintre colegi sint vazute diferit in functie de temperamentul sau experienta proprie. "La inceput ne-au respins, dar cu timpul le-am impus respect. Acum, in clasa a XII-a, putem vorbi chiar de citeva legaturi de prietenie cu colegii si familiile lor din Suceava", ne-a spus Veronica Cirlig. "Eu sint in clasa a IX-a si am observat ca multi din colegii mei asteapta sa am fata de ei o atitudine plecata, mereu umila si nu vad de ce. Sint cu un an mai mare si, cu toata sinceritatea, va spun ca, deocamdata, nu prea am ce discuta cu ei. O fi din cauza ca in Basarabia baietii se maturizeaza mai repede", ne-a marturisit Calin Bogrin din clasa a IX-a, un baiat cu doi ochi albastri ce vor face multe "victime" printre elevele liceului.
Ascultindu-i pe toti povestind despre ei si viata din Basarabia, dincolo de tonul vesel si prietenos al discutiei noastre, am descoperit realitatea unui trai nu dintre cele mai fericite. Majoritatea sint copii de agricultori, muncitori sau pensionari. Pentru acestia, "a tine" un copil la scoala in Romania reprezinta, de cele mai multe ori, un efort imens. Este si cazul Inei, eleva in clasa a X-a, al optulea si cel mai mic copil al unei familii de pensionari din satul Bujor, raionul Hincesti.
Dar gasim printre elevii moldoveni si copii ai caror parinti sint profesori, ingineri sau medici, pentru care "sustinerea" materiala a invataceilor nu ridica probleme.
Pentru toti elevii basarabeni, statul aloca o bursa speciala de 40 de dolari pe luna, bursa considerata "satisfacatoare". Din spusele adolescentilor moldoveni s-a desprins o preocupare nestudiata pentru examenul de bacalaureat sau perioada de testare intensiva prin care trec. Ei se pling doar de programa ce li se pare cam incarcata din cauza severitatii unpor profesori ce predau materii nespecifice profilului clasei.
Credincioasa corespondenta cu "iubirile" din Basarabia
Impartindu-se intre programul de scoala si viata de internat, elevii basarabeni ai Liceului "Petru Rares" nu au prea multe posibilitati de a-si petrece timpul liber. Fetele s-au obisnuit a vizita Centrul Comercial "Zimbrul", pentru care, se pare, au o atractie deosebita. Acum ca primavara ne scalda in "arome" proaspete, mai fac cite o plimbare in grup. Prietenii mai "tandre" cu baieti suceveni nu prea au legat, ele raminind intr-o credincioasa corespondenta cu "iubirile" din Basarabia. Cind nu au la televizor un serial demn de vizionat, baietii se bucura de deliciile unor plimbari prin oras, pentru ca, in neastimparul virstei lor, ei considera ca regimul de internat este plictisitor, dar foarte strict. O "fuga" la discoteca poate aduce, in cazul cind se depaseste ora limita 22.00 sau 22.30, consecinte nedorite din partea supraveghetorilor. Si, totusi, este loc de multa tandrete in inimile baietilor basarabeni. Alexei Seromov, elev in clasa a XII-a, fire voluntara, dar nu lipsita de romantism, are, de un an de zile, o prietena din Brosteni, Anca. "Am luat-o la Chisinau pe prietena mea si am prezentat-o parintilor. Au placut-o mult si sint multumit, pentru ca am ginduri mari cu ea", ne-a marturisit tinarul amorezat.
Despre planurile de viitor, toti invataceii basarabeni au aceeasi parere. Nici unul nu se gindeste sa nu-si continue studiile in centrele universitare din tara. Multi trag spre Cluj, unde s-a format o solida comunitate studenteasca din tinerii Moldovei de dincolo de Prut. Alte optiuni sint pentru Bucuresti si Iasi, pentru acestea din urma pentru ca "e mai aproape de casa". In taina, toti tinerii ce invata la Liceul "Petru Rares" tinjesc dupa locurile natale, dar stiu ca, la fel ca multi conationali, var ramine in Romania. Anii petrecuti departe de casa cind au invatat singuri notiunile de baza ale adaptarii la mediu, le-a modificat modul de a gindi, dezvoltind in ei o noua optica de viata. "Nu merita sa ma intorc. Am cunoscut aici o alta viata. Am invatat sa ma organizez singura si ma simt deja independenta. Sint de acord cu ideea ca patria adevarata e aceea unde este cel mai bine", ne-a spus, cu multa hotarire, o eleva din anul terminal.
Gheorghe Einhorn, directorul Liceului "Petru Rares", a rezumat pentru noi activitatea elevilor basarabeni: "Liceul ofera de citiva ani cite 15 locuri pentru elevii din Basarabia si realitatea arata ca ei s-au incadrat foarte bine la noi. Majoritatea sint elevi buni, iar prestatia lor in scoala se desfasoara fara concesii. Ei se bucura de acelasi regim ca elevii si consider ca venirea lor la studii in Romania este benefica. Intr-o covirsitoare majoritate, ei obtin in timp cetatenie dubla si se stabilesc in Romania".
Ne-am despartit de acesti tineri prietenosi si plini de un responsabil curaj cu un nou sentiment de respect pentru siguranta si increderea ce-o au in viitorul lor. Faptul ca ei vad in venirea in Romania sansa unei depline realizari, ne duce cu gindul la multimea de tineri suceveni care au renuntat la orasul lor in favoarea altor "zari" occidentale pline de promisiunea unei bunastari, de multe ori, iluzorie. (Daniela BEALE)