Medicina la risc

Un raid al "Monitorului" prin spitalele din judet a scos la iveala starea deosebit de precara in care se acorda asistenta medicala, in special in cazul urgentelor. In toate spitalele din judet se inregistreaza aceeasi penurie de medici specialisti pe care "Monitorul" a sesizat-o si la Vatra Dornei. Nu sint destui chirurgi, anestezisti-reanimatori, radiologi, oftalmologi, ORL-isti, pediatri, psihiatri. O armata de medici rezidenti se pregateste pentru a veni in judetul Suceava, dar, pina isi termina pregatirea in centrele universitare, spitalele asigura asistenta medicala cum pot. Unii pacienti sint trimisi la zeci de kilometri, altii primesc ingrijire de la medicii de pe alte specialitati. La Gura Humorului, Solca si Siret, trei spitale orasenesti care deservesc sute de mii de oameni din zona nu pot asigura transfuzii de singe, nu fac interventii chirurgicale mari si nu au sectii de Reanimare si Terapie Intensiva. Cine are ghinionul sa fie accidentat pe raza acestor trei localitati este transportat cu ambulanta la Suceava, respectiv Radauti. Daca "are zile", traieste, daca nu, ghinionul lui.
"Cu o dubita si 3 Dacii vechi si ruginite, sansa bolnavilor este aceea ca avem specialisti buni"
La Gura Humorului, dr. Marioara Malangraveanu tine temporar locul directorului, plecat in concediu. Intervievata in legatura cu rezervele de singe ale spitalului, dr. Marioara Malangraveanu ne-a spus: "Nu folosim singe. Nu avem sectie de Terapie Intensiva, nu facem interventii chirurgicale mari, care sa necesite transfuzii de singe. In cazul urgentelor chirurgicale, doctorii chirurgi intervin prin rotatie, de la domiciliu. Medicii chirurgi fac rahianestezie (in coloana vertebrala – n.red.). In rest, urgentele le trimitem la Suceava. Nu avem anestezist, dar este un rezident care va veni dupa ce termina pregatirea in centru universitar. Avem 7 rezidenti in pregatire. Avem nevoie arzatoare de un medic oftalmololog si un psihiatru."
La Solca si Siret nu se asigura asistenta medicala de urgenta in cazurile care necesita transfuzii de singe decit la nivelul de prim ajutor. Nu se lucreaza cu singe, nu se fac transfuzii, nu se fac interventii chirurgicale mari. Spitalul din Solca are doua sectii, una de bolnavi cronici si alta pentru bolnavii de TBC, situate in cladiri separate. Urgentele sint preluate la Solca de singurul specialist in medicina interna, dr. Adrian Radu Ignat, care este si directorul spitalului. In general, dupa primul ajutor, daca este cazul, se solicita ambulanta de la Radauti si bolnavul trebuie sa se tina tare 30-40 de minute.
Sectia de tuberculosi are centrala termica proprie, dar cazanul dateaza din 1928. Combustibilul lichid este scump, vechea centrala este la pamint, cazanul consuma foarte mult, iar bolnavii de plamini se incalzesc cum pot. Sectia de boli cronice a renuntat in timp la incalzirea orasului si s-a reintors la traditionala incalzire cu lemne.
Spitalul din Siret nu are sectie de chirurgie, deci nici aici nu se lucreaza cu singe. Bolnavii care au nevoie de operatii sint urcati in ambulante si trimisi la Radauti. "Cu o dubita si 3 Dacii vechi si ruginite, sansa bolnavilor este aceea ca avem oameni buni, de la soferii de pe ambulante, pina la medicii care ii preiau", ne-a spus dr. Felicia Maidaniuc, directoarea Spitalului Siret. "Din pacate, sistemul ne impinge sa gindim din ce in ce mai putin medical. Bolnavul vine si in loc sa te concentrezi asupra suferintei lui, incepi sa-l intrebi daca e asigurat, daca a platit, incepi sa socotesti financiar totul. Nu ar trebuie sa ne ocupam noi de chestia asta, pentru ca ajungi sa obosesti. Sistemul nu are cum sa functioneze normal pentru ca banii nu ajung, ceea ce dau oamenii din salariile lor de mizerie prin CAS e mult prea putin si noi sintem constrinsi sa lucram in conditii de austeritate. Noi sintem cel mai de jos segment al acestui sistem si ne luptam pentru fiecare viata", a adaugat dr. Felicia Maidaniuc.
Zilnic, cite doua-trei cazuri urgente de la Siret si Solca ajung la Spitalul Municipal Radauti care a devenit in timp un nod vital in zona. Timp de doua zile am incercat sa stam de vorba cu directoarea, dr. Doina Bolohan, dar ni s-a comunicat in permanenta ca este plecata pe teren.
"Daca se intimpla ceva, ma spinzura si pe mine, si pe el"
Municipiul Falticeni pare sa fie privilegiat in ceea ce priveste aprovizionarea cu materiale vitale, insa sta la fel de prost la capitolul acoperirii sectiilor cu specialisti.
"Cred ca sintem singurul spital care am mai achitat din facturile la singe, mai am numai facturile pe mai-iunie, deci nu se pune problema, sintem aprovizionati asa cum se cuvine. Avem insa posturi de medici specialisti absolut descoperite: anestezist-reanimator, radiolog, laborator", ne-a declarat directorul Spitalului Municipal Falticeni, dr. Emil Adrian Sigmund. Sectorul de reanimare-terapie intensiva se afla in Spitalul Municipal Falticeni in cadrul sectiei de chirurgie, unde lucreaza si singurul specialist anestezist din spital, dr. Zoltan Kiss. In cazul unor interventii chirurgicale la Ginecologie, in cazul in care dr. Kiss nu este disponibil, ginecologul respectiv face anestezia pacientelor. "Este un risc pe care si-l asuma medicul respectiv. Daca se intimpla ceva, ma spinzura si pe mine, si pe el", ne-a raspuns cu sinceritate dr. Emil Adrian Sigmund.
Si dr. Maria Pop, medic primar neurolog, directoarea Spitalului Cimpulung Moldovenesc, considera ca la aceasta unitate spitaliceasca s-au facut eforturi pentru a avea toate materialele necesare pentru a salva viata oamenilor ajunsi acolo. "Din fericire, sectia noastra de Terapie Intensiva functioneaza, avem un medic reanimator anestezist care asigura asistenta 24 de ore din 24. Avem chiar un punct de transfuzie al nostru, unde recoltam in general pentru prepararea produselor derivate din singe. Ce mai avem nevoie aducem de la Spitalul Judetean." La Spitalul Municipal Cimpulung Moldovenesc, posturile de pediatru si pediatru-neonatolog sint libere, iar doua posturi de specialist reanimator-anestezist isi asteapta rezidentii pentru a lucra in sectia de Terapie Intensiva.
Revenind la cazul femeii care a murit dupa ce a fost transportata cu ambulanta de la Vatra Dornei la Suceava, am intrebat-o pe directoarea Spitalului Cimpulung daca i-ar fi putut acorda asistenta medicala de urgenta si daca crede ca aceasta ar fi fost o sansa de supravietuire. "Nu ma pot pronunta. Din cite am inteles a fost un accident nefericit, nu stiu ce sanse de supravietuire ar fi avut femeia. Unele ambulante mai opresc la noi, dar, oricum, acest serviciu nu asigura medici pe masini. Chiar cu o saptamina inainte de acest caz, o ambulanta de la Vatra Dornei cu un pacient a oprit la noi ", ne-a spus dr. Maria Pop.
"Nu sintem la Chicago Hope!"
"Monitorul" v-a prezentat in numarul de simbata, 16 septembrie, filmul tragic al evenimentelor care au condus la moartea unei tinere femei si a pruncului sau in maternitatea Spitalului Vatra Dornei. Daniela Morosanu, o femeie sanatoasa, in virsta de numai 28 de ani, din Vatra Dornei, si pruncul sau au murit la nastere. Ancheta "Monitorului" a scos la iveala ca, la data mortii Danielei, in aceasta unitate spitaliceasca rezerva de singe era de numai 1,5 litri, s-a operat in lipsa specialistului anestezist, plecat in concediu, iar Serviciul de Ambulanta nu a putut pune la dispozitie decit o Dacia Break fara benzina si fara medic. In fata acestei situatii dezastruoase, corpul medical de la Vatra Dornei intervievat de reporterii nostri ridica din umeri. "A fost un accident, o nesansa, un lant de imprejurari nefericite", toate explicate prin "saracia care domneste in spitalele romanesti".
Totusi, in alte spitale din Romania, anul 2000 a fost anul reusitelor chirurgicale, s-au salvat vieti omenesti prin transplanturi de inima, ficat, rinichi. In acelasi timp, intr-un spital din judetul Suceava se moare la nastere, sub supraveghere medicala, din cauza unei hemoragii. In opinia unor medici cu experienta, moartea tinerei mame si a pruncului ei nu ar trebui sa mire pe nimeni. "Nu sintem Chicago Hope", se dezvinovatesc medicii din Vatra Dornei. In opinia lor, reporterii "Monitorului" sint vinovati ca se uita prea mult la televizor, acolo unde se salveaza vieti omenesti in citeva secunde, iar ambulante dotate cu mese chirurgicale, oxigen si singe sint puse la dispozitie pina si animalelor salbatice.
"In judetul nostru, medicii sint niste martiri ca lucreaza in asemenea conditii", afirma dr. Cristian Irimie, seful Colegiului Medicilor din Suceava. Domnia sa nu ne explica insa de ce directorul Spitalului Vatra Dornei nu a cerut inlocuitor de la Suceava pentru medicul anestezist sau de ce seful Maternitatii Vatra Dornei, dr. Ioan Kogler, nu a cerut singe si ambulanta de la Suceava chiar la inceputul operatiei. Dr. Adrian Oprea, seful Centrului de Transfuzii Suceava ne-a declarat ca in acea zi nu a primit nici o solicitare de singe de la Vatra Dornei.
Daca aceste doua conditii ar fi fost indeplinite, sansele mamei si a copilului de a supravietui ar fi fost, poate, mai mari. Aceste doua conditii enumerate mai sus tin de un minim interes pentru buna organizare a activitatii si nu de tehnici si pregatire medicala. Si, in nici un caz nu pot fi scuzate prin saracia sistemului medical din Romania.
Situatia Spitalului din Vatra Dornei nu este insa singulara in judet. In cele mai multe, lipsa medicilor specialisti si disparitia sectiilor de chirurgie si terapie intensiva fac imposibila salvarea unei vieti care depinde de numai citeva minute. In toate aceste spitale se practica medicina "la risc". Problema care se ridica aici este una pur morala iar noua, ca viitori posibili pacienti, ni se pare absolut normal sa fim informati asupra aspectelor de care depinde viata noastra. Ni se pare absolut normal ca pacientilor care ajung pe masa de operatie sa li se ceara acordul ca anestezia sa le fie efectuata de un medic nespecialist sau chiar de asistente. Se cunosc cazuri de pacienti care nu s-au mai trezit din anestezii din cauza unor erori de dozaj sau unor reactii adverse, chiar si in cazul in care actul medical a fost realizat de un specialist, in conditiile unei dotari foarte bune. Din acest motiv, ne-am permis sa ne intrebam daca este normal si oportun ca medici sau asistente de la sectii de obstetrica si ginecologie sa efectueze rahianestezii, in conditiile in care medicul anestezist lipseste. "Cadrul medical respectiv isi asuma riscul", ne-au raspuns medicii suceveni. Dar pacientul este macar intrebat daca este de acord sa-si asume acest risc? (Irene GURALIUC, Daniela BEALE)