Modernizarea pietei mici, o mare pacaleala

Incepind cu anul 1980, taranii din Sfintu Ilie, Scheia, Moara si Ipotesti au inceput sa-si aduca spre vinzare produsele in imediata apropriere a fabricii Zimbru. Cu incetul, pe aceleasi locuri au prins curaj si negustorii locali care au s-au grabit sa prinda loc in acest vad comercial virgin. Zona a fost rapid incercuita de chioscuri construite din tot felul de materiale, cele mai multe inestetice si rudimentare, extinse apoi pe ceea ce numim astazi "alee". Foarte curind, locul a fost botezat de suceveni "piata mica", a doua piata ca marime din Suceava. Dupa 1990, pe tarabele pietei a inflorit efectiv o adevarata industrie de afaceristi ce cumparau marfa en-gros la colt de strada si pe care nu-i intreba nimeni de certificat de producator sau macar daca au vreun unchi la tara.
In anii1991 si 1992 Primaria a eliberat acestor comercianti autorizatii provizorii de functionare, pina la modernizarea pietei. Din pacate, cu titlul de provizorat a ramas totul in piata mica si la 20 de ani de la primul cartof vindut aici. Abia anul trecut, Administratia Pietelor a resit sa faca, dintr-o camera mizera si fara apa curenta in care se vindeau lactate, o hala decenta. Modernizarea mult promisa insa s-a dovedit o mare pacaleala, un fel de "Fata Morgana" la care s-au multumit doar sa viseze, mandat dupa mandat, toti primarii Sucevei.
Cuprins de avintul specific din prima repriza a unei partide de patru ani, actuala sefie a Primariei a reusit realizarea in 1997 a unui Plan de Urbanism de Detaliu, care daca ar fi coborit de pe hirtie, ar fi transformat intr-un rai Piata mica si imprejurimile. Acest plan prevedea construirea unui sediu administrativ, a unui hotel, hale de produse lactate si din carne, laborator si tot ce presupune un regim de functionare a unei piete. "Gogoasa" rumena si pudrata s-a dezumflat insa repejor pentru ca ba n-au fost bani, ba terenurile nu erau toate ale municipalitatii. Administratia Pietelor, in regim de autofinantare, nu a mai avut putere financiara sa se inhame la o actiune de asemenea anvergura dupa ce Consiliul Local a cedat catre Nord Club Foresta fondurile din Bazar, singura sursa adevarata de venituri. La mila aceluiasi Consiliu Local, modernizarea pietei mici nu a fost niciodata considerata o prioritate. In intreaga activitate a actualului deliberativ, nici unui consilier nu i-a dat prin cap sa aduca in discutie vreo problema a acestei zone din care se hranesc cel putin trei cartiere sucevene. In acesti ultimi patru ani, nu a contat pentru edili ce pune omul de rind pe masa, cumparat in conditiile igienico sanitare din acest spatiu comercial. Nu a contat de asemenea nici cite incalcari ale normelor sanitar veterinare, de protectie a consumatorilor sau cite cazuri de evaziune fiscala se petrec in piata din "George Enescu" sub aripa ocrotitoare a municipalitatii.
In piata mica isi desfasoara activitatea 85 de agenti comerciali cu care Primaria are incheiate contracte de inchiriere. Dintre acestia, zece societati sint in litigiu pentru ca nu si-au platit chiriile inca din anul 1996. Asupra acestora autoritatea municipala a ramas neputincioasa prezentindu-se doar cu regularitate la Tribunal pentru procesele aflate pe rol. Alte patru societati ce fac comert in acest loc nici nu au catadicsit sa incheie contracte cu municipalitatea raminind total impasibile la somatiile ce le primesc pentru intrarea in aceasta relativa legalitate. Dar, dincolo de toate aceste evidente statistice, piata din cartierul George Enescu s-a transformat in ultimii ani intr-un veritabil ghiveci comercial. Linga gardul de linga Fabrica de tricotaje Zimbru, s-au aciuat incetul cu incetul nu mai putin de 54 de comercianti de produse universale, din care doar un sfert ca persoane sau societati autorizate. Acum doua saptamini, doi belgieni aflati la Suceava intr-o vizita particulara au exclamat amuzati dupa ce au iesit din piata strabatind aleea principala dind din coate: "Circ adevarat!" (Daniela BEALE)