Teama de criminalitate, cea mai mare neliniste a sucevenilor

"Teama de criminalitate pare sa fie mai mare decit fenomenul insusi"
Decembrie 1989 a adus speranta libertatii, a democratiei, a pluralismului, iesirea dintr-o societate inchisa spre una deschisa. Trecerea de la un sistem in care interdictia era regula, iar dreptul exceptia, la un sistem in care dreptul ar trebui sa fie regula, iar interdictia ar trebui sa reprezinte exceptia s-a dovedit mult mai anevoioasa decit s-a crezut in euforia primelor luni de dupa Revolutie.
Unul dintre cele mai grave fenomene cu care societatea romaneasca se confrunta este cresterea criminalitatii. Insa nu dimensiunile fenomenului ingrijoreaza. Ingrijorator este mai ales ritmul de crestere, modificarile in structura criminalitatii in directia "marii criminalitati" si mai ales a violentei, dar mai cu seama perceptia fenomenului la nivelul populatiei.
"Teama de criminalitate pare sa fie mai mare decit fenomenul insusi", este de parere capitan Viorica Uhliuc, sef birou relatii cu presa al I.J.P. Suceava. "Cel putin trei motive explica aceasta situatie. Primul ar fi mediatizarea excesiva a criminalitatii dupa ’89. Tema crimei a fost din totdeauna o sursa de profit important pentru cinematografie, pentru televiziune, pentru presa scrisa. Mizind pe o <cerere> mare, cu atit mai mare cu cit constituise o tema tabu inainte, mass-media a supralicitat oferta. Selectia cazurilor, agresivitatea titlurilor, modul de prezentare pe care unele publicatii le adopta nu fac decit sa amplifice teama".
"Frica, ce constituia principalul instrument de control, a disparut"
Actuala crestere a criminalitatii s-ar putea datora si unor modificari importante la nivelul controlului social. "Asa cum aratam, frica, ce constituia principalul instrument de control social, in Romania socialista, a disparut. Societatea civila aflata in curs de refacere nu a reusit sa puna nimic in locul fricii", apreciaza capitan Viorica Uhliuc.
Legea nu numai ca nu si-a recapatat autoritatea, ba dimpotriva aceasta pare a fi in continua scadere. Increderea in Politie, Parchet si justitie este scazuta. La nivelul politicii penale s-a produs o relaxare – dezincriminarea unor fapte, abolirea pedepsei capitale, introducerea cautiunii.
La nivel micro social, se inregistreaza de asemenea, o scadere a prestigiului si autoritatii instantelor de control social. Tipul de comportament deviant "la vedere" care sfideaza direct normele sociale este semnificativ in acest sens.
Sentimentul de nesiguranta in strada a crescut foarte mult dupa 1989
Ne oprim la unele exemple care ilustreaza ipoteza avansata. Primul, priveste comportamentul fata de regulile de circulatie, incalcarea tot mai frecventa a acestor reguli de catre toti participantii la trafic, atit conducatori auto cit si pietoni. Al doilea exemplu priveste traficul ilicit de valuta, cohortele de smenari postate in fata caselor de schimb sau pe marile artere. Si exemplele pot continua cu prostitutia, publicatiile pornografice, comertul stradal ilicit.
Acest tip de comportament care se manifesta in vazul lumii prezinta un pericol deosebit prin impactul pe care il are asupra populatiei care se simte abandonata, prin eroziunea imaginii institutiilor statului de drept si a ideii de justitie in general. Sentimentul de nesiguranta in strada a crescut foarte mult dupa 1989.
Un alt aspect priveste "copiii strazii". Studiile criminologice efectuate pe plan international arata ca saracia infantila este unul din principalii factori sociali generatori de criminalitate.
Un fenomen deosebit de grav il reprezinta violenta
"Studiul statistic releva ca in perioada de tranzitie violenta a inregistrat cresteri sensibile mai ales in rindul minorilor si tinerilor si reprezinta fenomenul de care populatia se teme cel mai mult", releva capitan Viorica Uhliuc.
Alarmante pentru populatie sint modificarile de natura "calitativa" ce au intervenit in tranzitie. Daca cercetarile anterioare au evidentiat ca tipul de violenta primitiv, caracterizat prin reactii explozive legate mai ales de consumul de alcool (agresiuni ce au loc de regula intre persoane cunoscute, in familie sau cu ocazia unor petreceri la sfirsit de saptamina sau in ziua salariului) precum si violenta de tip pasional predominau in ansamblul fenomenului, in prezent se remarca modificari in sensul cresterii sensibile a violentei de tip utilitar (tilhariile, omorul din interes material) sau asociate crimei organizate (indeosebi traficul cu stupefiante, furturile de masini, proxenetismul etc.).
O noutate este si aceea ca a crescut numarul faptelor de violenta in care victima este necunoscuta pentru infractori. Riscul de a deveni victima unor atare infractiuni s-a marit, deci si teama populatiei mai mult fata de agresorii necunoscuti decit de cei care se afla in imediata apropiere. (Liliana SOIMAN)