Ultimii vraci ai Iasului

„Profira stie a descinta/ De secatura, de pocitura, de ceas rau/ Si cu mina dreapta ti le va lua/ Din cap, creier, andrelele gitului, chept/ Intr-o traista le-o infunda/ Si la Marea cea Neagra le-a rasturna…“ Asa promite tata Profira, din Mogosesti, la toate tratamentele pe care le aplica de zeci de ani si al caror tilc l-a mostenit din generatie in generatie. Cunoscute drept leacuri babesti, acestea se mai aplica si in ziua de azi, cu orice risc. Altfel zis, medicina mileniului trei la sate mai foloseste leacuri si tratamente medievale. Si culmea este ca prind. In loc sa mearga la medici, adesea taranii apeleaza la vracii locali. Dintotdeauna, medicii au privit reticent astfel de practici, care in opinia lor nu pot salva un om din ghearele bolii sau ale mortii. Mai mult, chiar au fost nevoiti sa trateze oamenii tocmai de „leacurile“ la care au apelat. In articolul de fata, „Ziarul de Iasi“ isi propune sa dezvaluie citeva din aceste practici mai putin accesibile facute zilnic de vraci, si ce cred medicii despre vracii care le fac concurenta.
Mostenire de la bunica
Mogosesti. Prima comuna in care am oprit. Din poarta in poarta, tot intrebind, am ajuns la o casa verde situata la citiva kilometri de primarie. „Aici locuieste Profira Asinicai. Cind avem probleme de sanatate la ea venim“, ne dezvaluie soptit un satean. In curte se putea zari o femeie in jurul a 70 de ani imbracata intr-un capot de casa si care purta batic pe cap. O bunica binevoitoare. Pe chipul acesteia, timpul isi lasase amprenta in mii de riduri. Expresia ochilor era aceea a unui intelept care vazuse multe in viata. „Ce probleme va aduce la poarta mea?“, intreaba fara nici o introducere tata Profira. Cu neincredere la inceput, aceasta a fost de acord sa vorbeasca despre ceea ce face zi de zi. „Nu imi este frica. Nu fac rau, din contra, ajut oamenii. Si apoi, daca am un har de la Dumnezeu si l-am descoperit, nu pot sa ma intorc din drum. Ar fi ca si cum mi-as insela destinul“, a tinut aceasta sa se apere. Fiind pe picior de plecare spre casa unui suferind, femeia a propus sa o insotim. Pe drum, aceasta a marturisit ca a prins arta descintecului de la bunica sa.
Am asistat la un descintec pentru buba neagra
„Cind eram tinara, mi-am notat intr-un caiet toate descintecele zise de bunica. Diferite de la suferinta la suferinta. Insa, la scurt timp, ne-a ars casa iar eu am ramas fara caiet. Dupa ce a murit bunica, am inceput sa imi amintesc descintecele ce le notasem odata. Atunci mi-am dat seama ca am har si trebuie sa duc traditia mai departe“, a aratat Profira Asinicai cum a ajuns vraci. Chiar daca se avinta in a-i trata pe altii, femeia a recunoscut, pe drum, ca evita sa se descinte pe sine atunci cind se simte rau. „Nu prea am avut probleme de sanatate in viata, mai mult am avut parte de necazuri si batai din partea nurorii. Dar am dureri de cap adesea. Am fost de citeva ori la medicul de familie si am luat retete. Nu mi-a trecut. M-am si descintat, dar trebuie sa spun ca asupra mea efectul nu este la fel de puternic“, a spus ea. Ajunsi la destinatie, femeia a aflat ca a fost chemata pentru a descinta un tinar care cazuse la pat de citeva zile. „Are o buba neagra (n.r.-furuncul) in spate si nu mai scapa de ea“, a rezumat situatia Profira, dupa ce l-a vazut pe baiat. Atunci, intr-o tacere deplina, femeia a inceput sa pregateasca cele necesare descintecului. Doua ustensile vechi mostenite de la bunica sa, numite frigari, ce in prealabil au fost trecute prin foc, fac parte din ritual. O cirpa arsa in foc si inmuiata in apa cu cimbru a fost pusa pe buba din spate.
„Glas de moarte i-a pus/ Nimeni nu l-o vazut“
In timp ce familia tinarului se ruga, tata Profira a inceput descintecul cu voce hotarita. „A pornit joi gras si frumos/ La o bucata de cale/ L-au intilnit toate pocitaniile, toate secaturile/ L-a intilnit strinsul mic, strinsul mare (n.r. – starea de rau) si l-a trintit/ Fata i-a ingalbenit/ Schinarea i-a strivit-o/ Cheptul i-a ridicat/ Singele i l-a baut/ Glas de moarte i-a pus/ Nimeni nu l-o vazut/ Nimeni nu l-a intilnit/ Maica Domnului l-a vazut/ Pe scari de argint s-a coborit/ De mina l-a luat/ Din gura l-a intrebat: De ce plingi?/ Cum sa nu pling/ Cum sa nu ma vaiet/ Daca eu am pornit gras si frumos la drum/ Nu plinge/ Nu te vaicari/ Ca Profira stie a descinta/ De secatura, de pocitura, de ceas rau/Si cum mina dreapta ti-a lua toate secaturile/ Toate pociturile din cap, creier, andrelele gitului, chept/ Intr-o traista le-o infunda/ Si la Marea cea Neagra le-a rasturna/ Acolo sa se incheie si rascheie ca spuma de mare/ Ca roua din soare/ Sa ramiie curat si luminat/ Ca mama cind l-a nascut/ Ca argintul cel curat“. Totul a durat aproape zece minute. Aproape ca nimeni nu a respirat. Batrina era stapina peste tot.
„Copilul e taiat cu lama in trei locuri, pentru a da drumul la singe“
Cei din jur asteptau cu sufletul la gura sa se intimple o minune. Tinarul intins pe spate si tot transpirat s-a linistit deodata, adormind in scurt timp. „Vin si miine, iar copilul se va face bine. Sa aveti pregatita o bucata de slana nesarata pentru a fi pusa pe rana. Asa va iesi tot puroiul“, a povatuit aceasta familia celui cazut la pat. Pe linga astfel de „bube negre“, femeia mai este chemata sa descinte in caz de sperietura, deochi, raceala, dureri puternice de spate etc. „Inainte ma duceam la copii. Le faceam de horopsit (n.r. – atunci cind copilul se simte rau, nu poate respira, il doare capul). Copilul se intoarce cu spatele si este taiat in trei locuri cu lama, pentru a da drumul la singe. Apoi este uns cu mir pe tot corpul. Dar acum imi este mila de durerea copiilor si ii descint altfel“, a mai spus femeia. In acest context, femeia si-a amitit ca pe timpul lui Ceausescu a fost chemata de o sateanca pentru a-i descinta copilul internat la Spitalul de Neurochirurgie. „M-am dus. Imi era frica ca o sa ma prinda medicii si o sa ma dea pe mina Politiei. Intr-adevar am fost gasita de un medic, dar acesta a dat din cap si a iesit din salon fara sa imi zica nimic. Dupa citeva zile am fost luata la intrebari de politistul din comuna“, si-a adus aceasta aminte. Cazuta pe ginduri, dispozitia femeii s-a schimbat brusc. Aceasta si-a luat repede la revedere, dupa ce a primit 100.000 de lei, aici fiind inclusa si sedinta de a doua zi, spunind ca are si alte treburi pe ziua respectiva.
„M-a calcat o masina si abia mai pot merge“
In comuna vecina, Ciurea, am fost indrumati de sateni sa o vizitam pe Gherghina Matostat, o batrina in virsta de 92 de ani cu reputatie de vraci, ce locuia in satul Dumbrava. „Este cunoscuta in zona pentru retetele sale. Lumea se duce la ea saptaminal. Sint citeva familii care vin de la Iasi atunci cind au probleme“, a informat Lenuta Parfene. De la departare, casa celei cunoscute drept vraci parea ca se va prabusi la prima suflare mai puternica de vint. O casa din chirpici toata fisurata. Apropiindu-ne, am zarit-o pe femeie in curte. O batrinica maruntica si care se deplasa cu ajutorul a doua cirje. „M-a calcat o masina si abia mai pot merge“, a explicat aceasta mai tirziu. Imbracata modest, batrina purta la git o cruce mare, neagra. „Toata viata am fost la biserica. Numai Dumnezeu m-a tinut in viata si m-a ajutat sa scap de necazuri. Din pacate, sotul m-a parasit in urma cu 15 ani. Am ramas singura…“, s-a confesat aceasta. Cu parul albit de vreme, fara sprincene si cu o sanatate subreda, femeia mai are puterea sa se ocupe de insanatosirea celor care vin la ea pentru un leac. Tata Gherghina nu mai vede aproape deloc, dar in timp a invatat sa distinga ierburile pe care le foloseste in retetele sale, dupa miros mai ales.
Reteta de stomac cu aloe si miere de albine
Curtea sa era plina cu tot felul de plante puse la uscat. „Uite acolo, in dreapta, chiar linga bucatarie, am buruiana de roci pusa la uscat, numai buna pentru boli de piele. Pe cerdac string pelin, radacini de urzica si catina. In rest, daca am nevoie de ceva, o trimit pe nepoata sa stringa de pe cimp sau din padure“, a mai spus aceasta. Secretul plantelor curatoare l-a furat de la mama. „Ea ne trata pe mine si pe cei sase frati cu tot felul de buruieni si facea alifii din acestea. Cind am crescut, am stat pe linga ea si am invatat tot felul de leacuri babesti“, a mai zis tata Gherghina Matostat. Chiar cind am vizitat-o, femeia terminase de preparat o astfel de reteta. Fara retineri, ea nu a facut un secret din leacul pus deja in sticla. „A venit la mine un tinar care se plinge de dureri de stomac. I-am spus sa vina intr-o saptamina sa ii dau o alifie ce il va ajuta. Pun la macerat intr-o sticla cu vin alb un sfert de kilogram de aloe macinat si amestecat cu 200 de grame de miere de albine. Sticla se tine la caldura o saptamina, dupa care se ia cite o lingura pe stomacul gol in fiecare dimineata timp de cel putin o luna“, a prescris aceasta reteta insanatosirii. Ca si cum ar fi citit dintr-o carte, femeia ar fi fost in stare sa vorbeasca ore in sir despre puterea ierburilor asupra corpului omenesc. Accidentul rutier suferit i-a subrezit sanatatea, dar asta nu inseamna ca Gherghina a dat pe la medic. „Nu am fost decit o singura data la medic. Atunci cind am pierdut o sarcina. In rest, nu am fost la medic. Beau ceai cind ma simt rau“, a incheiat tata Gherghina.
„Dam cit putem. Mai ieftin ca la medic“
De altfel, si vecinii au confirmat ca nu au ezitat sa apeleze la aceasta ori de cite ori pastilele prescrise de medic nu ii ajutau. „Imi aparuse un fel de crusta purulenta pe pielea capului. Nu mai scapam. Eram disperat, incercasem tot felul de alifii care nu au dat roade. Pina la urma am fost la tata Gherghina la indemnul sotiei. Eu nu aveam incredere in medicina naturista si genul asta de treburi. Mi-a dat un soi de buruiana, de roci, spunea ea, si m-a sfatuit sa o fierb cu un sfert de litru de lapte dulce si sa ma ung zilnic pe cap. Trebuie sa recunosc ca intr-o luna m-am lecuit, si de atunci am inceput sa citesc tot felul de carti despre puterea plantelor“, a spus Ionel Ghetu. Alti sateni spun ca si-au dus copii la descintat. „Asa se face la noi. Cind copilul tuseste si nu se simte bine, atunci se decinta de horopsit. Eu m-am dus la tanti Gherghina si baiatul de doi ani este bine acum“, a vorbit Cornelia Lupu despre una din credintele satului. Taranii ne-au mai spus ca vracii nu au tarif fix. „Dam cit putem. Cel mult 100.000 lei. Mai ieftin ca la medic“, a incheiat discutia Vasile Popa. Sint si sceptici printre locuitorii din Ciurea, care nici nu vor sa auda de Gherghina Matostat. „Eu ma duc la medicul de familie. Are carte, stie exact cum m-as putea face bine. Pina acum, cu retetele date de medic mi-am insanatosit mereu“, a pus punct Costel Stingaru.
Citeva leacuri babesti folosite de vraci
Cele doua femei care trateaza oamenii din Mogosesti si Ciurea au acceptat sa ne dea citeva leacuri, fara a le fi frica ca vor ramine fara musterii.
Raceli si probleme respiratorii – 1: O capatina de usturoi coapta ce trebuie mincata dupa care se bea o cana de ceai fierbinte; 2: Iaurt amestecat intr-o cirpa cu faina din porumb calduta; cirpa se aseaza pe piept si se tine pina ce se raceste;
Dureri de cap – Frunza de hrean stropita cu spirt si tinuta sub cap pina ce se transpira;
Pietre la rinichi – Se pot elimina consumind in fiecare dimineata cu doua ore inaintea micului dejun, timp de 7 zile, cite un paharel de tuica cu suc din ridiche neagra;
Pentru plagi necrozate, reumatism si guturai – Radacini de hrean date prin razatoare ce se pun intr-un borcan pina se umple o treime si restul se completeaza cu alcool alimentar. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se strecoara;
Dureri de stomac – un sfert de kilogram de aloe care se macina si se amesteca cu 200 grame de miere de albine si jumatate de litru de vin alb. Se lasa o saptamina la macerat, dupa care se ia timp de o luna cite o lingurita din compozitie pe stomacul gol;
Dureri de spate – Clasicele ventuze unse cu spirt si care se tin pe spate in jur de 16 minute acoperite cu un prosop;
Tratarea scabiei – Bai cu pelin, radacini de urzica si frunze de brusture;
Buba neagra (furuncule) – Cirpa arsa si inmuiata in apa cu busuioc;
Deochi (stare de rau) – Descintec peste carbuni incinsi; Se mai folosesc si tratamentele cu lipitori. „Ma folosesc mai rar si de lipitori care sint puse pe rani. De cel mult doua. Nu numai ca se gasesc greu, dar cu cit sint mai multe cu atit sug singe“, a spus Gherghina Matostat.
Ce cred medicii?
Chiar daca au auzit despre asemenea practici, medicii de familie din comunele vizitate spun ca nu pot impiedica pacientii sa recurga la astfel de leacuri. „Am auzit de la citiva dintre pacientii mei ca mai apeleaza la diverse retete naturiste pina ce ajung la cabinet. Chiar daca ii avertizezi ca starea lor de sanatate ar putea fi afectata daca urmeaza tratamente dupa ureche sau dupa ce spun batrinii satului, acestia continua sa procedeze la fel“, s-a plins Vasilica Budui, medic de familie in comuna Ciurea. In schimb, colega acesteia de dispensar pare a fi mult mai radicala in acest sens. „Da, am avut cazuri in care leacurile babesti urmate au agravat starea de sanatate a pacientilor. Spre exemplu, in urma cu ceva timp a venit o femeie care si-a tratat durerile de articulatie cu tataneasa. Insa femeia a dezvoltat in timp o alergie generalizata la planta pe care a folosit-o, iar starea de sanatate i-a fost astfel pusa in pericol. Un alt pacient a ajuns cu cangrena la un picior dupa ce s-a tratat la domiciliu cu ceapa coapta si varza. In general, persoanele in virsta prefera sa se trateze dupa astfel de leacuri si vin la medic in ultimul moment, cind situatia este grava“, a detaliat Magda Iosub, medic de familie in comuna Ciurea.