Miscarea sindicala vasluiana s-a "diluat"

Evenimentele din 1989 au readus in ochii opiniei publice adevaratul rol al sindicatelor: apararea drepturilor oamenilor muncii. Trecerea Romaniei de la o forma de proprietate la alta, cu dificultatile aferente, a dat posibilitatea sindicatelor sa se "afirme": greve, conflicte de munca, scandaluri, chiar miscari de strada, soldate uneori chiar cu victime. Sub presiunea strazii, dar si din motive politice, puterea si conducerile societatilor au cedat, sindicatele au cistigat, iar oamenii au inceput sa capete incredere in sindicate.
Numai ca, in timp, lucrurile au intrat in "normal" si in acest domeniu: liderii de sindicat au intrat in afaceri dubioase, au trecut de partea puterii sau pur si simplu au devenit apatici. Multi lideri nu stiu cu se "maninca" lupta sindicala, altii au profitat de pe urma statutului pe care l-au cistigat, iar unii au inventat chiar o noua ocupatie: lider de sindicat si patron. Ca urmare, miscarea sindicala a inceput sa sufere, sa fie discreditata, iar oamenii sa o priveasca cu neincredere.
La "diluarea" puterii sindicatelor a contribuit si recesiunea prelungita a economiei romanesti, care a dus la disponibilizari masive de personal, inchiderea de fabrici, adica la scaderea dramatica a numarului de sindicalisti. Aceasta situatie se regaseste si la Vaslui. Daca in 1990 in judet existau peste 75.000 de sindicalisti, acum numarul lor nu depaseste 26.000. Cel mai puternic sindicat este CNSRL "Fratia", care numara aproximativ 11.000 de membri. Exista si paradoxuri. Firme cu doar citeva zeci de angajati au sindicate, iar societati cu peste 1.000 de angajati nu au.
Un sindicalist la trei angajati
Uniunea Judeteana a Sindicatelor Libere (UJSL) Vaslui, care face parte din CNSRL "Fratia", are afiliate 31 de sindicate si aproximativ 10.000 de membri. Presedintele UJSL este Gheorghe Croitoru, fost lider de sindicat la Mecanica.
Cel mai puternic sindicat afiliat la "Fratia" este cel de la Rulmenti Birlad, cu peste 3.200 de membri, urmat de sindicatele din invatamint si sanatate.
Al doilea sindicat ca importanta este Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR) Vaslui, filiala care are peste 7.000 de membri, organizati in cel mult 15 sindicate. Presedinte este Neculai Pinzaru, seful sindicalistilor de la "Apele Romane".
Urmeaza: "Cartel Alfa", cu aproximativ 3.000 de membri; BNS – 2.000 de membri; Meridian – 1.000 membri.
Sindicatele neafiliate la vreo federatie insumeaza cam 2.000 de membri, dintre care cel mai important este cel de la Confectia Vaslui.
Sint insa si sindicate care au doar citeva zeci de membri: Santier Instalatii Vaslui, Hitrom Vaslui, Rotrans, Comtexmet etc.
Deci, in total sint aproape 26.000 de membri, dintr-un total de peste 70.000 de salariati.
Nestiinta si aroganta
Gheorghe Croitoru ne-a spus ca, in 1990, in judetul Vaslui existau peste 130.000 de sindicalisti, insa diferite cauze, obiective sau subiective, au dus la scaderea la o cincime a sindicalistilor vasluieni.
Croitoru a recunoscut ca, in afara disponibilizarilor si inchiderii multor societati, care au dus direct la scaderea numarului de sindicalisti, o parte din vina o au insusi unii lideri de sindicat: "Euforia anilor de inceput a miscarii sindicale a trecut si astazi trebuie sa constatam ca ne-am incadrat perfect in involutia intregii societati romanesti. Ai nostri lideri s-au scolit la experienta Occidentului, dar la noi, cei din teritoriu, nu a ajuns mai nimic. Atunci putem sa mai vorbim despre calitatea actului de management practicat de patronat? La noi, sindicalistii, ce sita a valorilor functioneaza? Care a fost calitatea actului de management sindical practicat de unii dintre noi, datorita caruia prin acea nepasare, nestiinta si chiar aroganta am condus masele de oameni numai spre deziluzii?"
Afirmatiile lui Croitoru au perfecta acoperire in teritoriu. In cei 10 ani de surogat de democratie, in judet au existat miscari sindicale de referinta: protestele muncitorilor de la Rulmenti, Movas, Mecanica sau ale angajatilor din invatamint si sanatate. Rezolvarile au fost insa doar de moment, iar pe termne lung efectele au fost in general negative.
"Fondurile obtinute de sindicate din cotizatii, au fost folosite, in general, la acordarea de cadouri si ajutoare. Acesti bani trebuiau folositi pentru a se incerca educarea sindicala a membrilor de sindicat si a liderilor acestora. Acum s-a ajuns la lucruri grave si am condus oamenii spre deziluzii. Adica, efectele unor actiuni sindicale s-au intors impotriva oamenilor. Exemplul grevei din invatamint – cind, pentru a se solutiona cererile de marire a salariilor, s-a trecut la disponibilizari – este concludent", a mai declarat Croitoru.
"Conducerea de la Varotex are o aversiune fata de sindicate"
Cauzele care au facut ca sindicatele sa nu prea mai aiba putere si sa nu se mai bucure de incredere din partea oamenilor sint insa multe. Neputinta unor lideri sindicali de a face fata solicitarilor sindicalistilor a dus la desfiintarea unor sindicate, exemplele sindicatelor de la Muntenita si Varotex fiind concludente.
Cazul "Varotex" este insa unul aparte. In 1998, liderul de sindicat a fost dat afara si, de atunci, firma vasluiana, care numara peste 1.000 de salariati, nu are sindicat. Oamenii se pling deseori de comportamentul celor din conducere (program de lucru de 12-14 ore zilnic, conditii de munca inacceptabile, lipsa unui medic de intreprindere etc).
"Conducerea de la Varotex are o aversiune fata de sindicate. As incerca sa le schimb parerea, insa refuza o intilnire cu mine", a precizat Croitoru.
Un alt motiv al "diluarii" sindicatelor este lipsa unitatii, liderii de sindicate din judet neavind o strategie comuna.
Cel mai concludent exemplu este cel a lui Toader Ariton, liderul de sindicat de la Rulmenti. Intrebat cum caracterizeaza activitatea sindicatelor, Ariton a raspuns: "Pe mine nu ma intereseaza ce se intimpla in judet. Pe mine ma intereseaza ce se intimpla la Rulmenti, adica la mine in curte. Cind a fost vorba sa facem o demonstratie la Vaslui, am venit numai cu 200 de oameni si atit. Se poate vorbi in acest caz de colaborare?"
Ariton a recunoscut ca sindicatele nu prea mai au forta, insa, surprinzator, atribuie aceasta stare de fapt incarcerarii lui Miron Cozma.
Oprea de la AMC – lider de sindicat si patron
Multi lideri de sindicat nu au cultura sindicala necesara unei astfel de preocupari. Majoritatea miscarilor sindicale din judet au fost salbatice si haotice, fara un scop precis si constructiv. Rezolvarea conflictelor s-a dorit sa se faca prin forta numerica si nu prin propuneri de solutii pertinente.
Alti lideri de sindicat au facut pe spatele sindicatelor afaceri personale, iar citiva s-au considerat un fel de "factotum", adica au cumulat toate functiile de conducere dintr-un sindicat. Cazul lui Aurel Oprea, liderul de sindicat de la AMC, este elocvent. El a reusit ca, prin diferite artificii, sa ajunga sa detina in acelasi timp doua functii incompatibile, cel putin din punct de vedere moral: lider de sindicat si "patron" (presedintele Consiliului de Administratie al PAS AMC – n.r.). Oprea este acum cercetat de Politia Vaslui, pentru o posibila tranzactionare ilegala de actiuni, in urma careia ar fi incasat in plus 70 de milioane de lei.
Esecurile miscarii sindicale si lipsa de transparenta a liderilor de sindicat i-au facut pe multi oameni sa-si piarda increderea in sindicate, numai disperarea facindu-i citeodata sa mai iasa in strada.
Liderul vasluian al CNSRL "Fratia" a spus ca, odata si odata, cineva trebuie sa ia taurul de coarne si in acest domeniu. Cind si cine? (Nicu VIRLAN)