Consumatorii problematici de alcool nu cer ajutor din cauza stigmatizarii si a lipsei de servicii

Studiul evalueaza serviciile medicale specializate adresate persoanelor cu consum problematic de alcool si evidentiaza nevoia de servicii medicale si sociale specializate pentru acest grup la risc.

O prima problema identificata se refera la lipsa programelor de formare, obligatorii si continue in curricula universitara si postuniversitara.

In acest moment, in Romania, principala specializare care abordeaza interventiile in domeniul tratarii tulburarilor legate de consumul problematic de alcool este psihiatria, interventiile derulate in sfera acesteia fiind foarte apreciate in randul persoanelor cu un consum problematic de alcool, cu peste 50 la suta dintre acestia considerandu-le a fi foarte bune.

De aceeasi apreciere pozitiva beneficiaza si grupurile de auto-ajutor de tipul "Alcoolicii Anonimi" sau centrele medico-sociale de interventii in domeniul consumului problematic de alcool.

Prof. dr. Dan Prelipceanu, presedintele de onoare ALIAT si seful Catedrei de Psihiatrie a Universitatii de Medicina "Carol Davila" din Bucuresti, a sustinut, joi seara, intr-o conferinta de presa, nevoia urgenta de dezvoltare a unor interventii si servicii specializate adresate persoanelor cu un consum problematic de alcool.

"In Romania, in acest moment, ne confruntam cu o grava problema privind lipsa unor servicii medicale si sociale integrate in domeniul consumului problematic si al dependentei de alcool. Sistemul actual de servicii este inca intr-o faza de subdezvoltare, lipsind un cadru formal de proceduri de lucru si de educatie medicala continua, iar nivelul de stigma asociat acestui domeniu este la fel de mare atat in randul medicilor cat si in randul populatiei generale", a declarar Dan Prelipceanu.

Directorul stiintific al ALIA, medicul Eugen Hriscu, a precizat ca studiul scoate in evidenta o serie de directii de dezvoltare pentru un viitor sistem de tratament al abuzului si dependentei de alcool.

Specialistii au aratat ca medicii nu urmeaza deloc sau urmeaza foarte putin programe de formare in domeniul prevenirii si tratarii abuzului si dependentei de alcool.

"Cu toate ca 76 la suta dintre medicii psihiatri intervievati considera ca aceste programe sunt foarte utile, peste 50 la suta dintre ei nu au urmat un curs de formare in ultimii trei ani, 33 la suta nu au urmat niciodata un astfel de curs", se arata in studiu, prezentat joi seara im cadrul conferinteio de presa.

Situatia este si mai grava in cazul medicilor de familie si al celor de alte specializari, unde 65 la suta nu au participat niciodata la un program de formare in domeniul consumului problematic de alcool.

Peste 80 la suta dintre medici, indiferent de specializare, nu stiu de existenta unor programe de formare obligatorie sau continua in domeniul tratamentului abuzului si dependentei de substante.

Aproape jumatate dintre medicii psihiatri intervievati considera ca principala nevoie de dezvoltare in cadrul sistemului actual de tratament este instruirea personalului, urmata de cresterea numarului de unitati si dotarea acestora.

Stigmatizarea reprezinta o alta problema in accesarea de servicii specializate de catre consumatorii problematici de alcool.

Atat medicii, cat si pacientii sunt de acord ca stigmatizarea tulburarilor legate de consumul de alcool este principala bariera in calea accesarii serviciilor de catre cei care ar avea nevoie de acestea.

Majoritatea medicilor, pacientilor si persoanelor cu un consum problematic de alcool din populatia generala care nu au apelat la servicii au recunoscut ca principala bariera in calea accesarii serviciilor de catre persoanele cu un consum problematic de alcool este stigma, rusinea si oprobiul social de a fi identificat ca avand o problema cu alcoolul.

"Astfel, 70 la suta dintre medicii specialisti intervievati, peste 50 la suta dintre persoanele care beneficiaza de servicii pentru tratarea acestei probleme si 80 la suta dintre persoanele cu un consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii specializate au identificat stigmatizarea ca principala bariera in accesarea acestor servicii", rezulta din studiu.

Initiatorii studiului au ajuns la concluzia ca serviciile existente nu reusesc sa ajunga la patura mai tanara a populatiei, cu o problematica mai putin severa, iar femeile sunt mult subreprezentate printre beneficiarii serviciilor de sanatate.

"Peste 80 la suta din persoanele cu un consum problematic de alcool din populatia generala si care nu au apelat la servicii nu cunosc institutii/servicii specializate in tratarea problemelor de abuz sau dependenta de alcool in judetul lor de resedinta. Persoanele care apeleaza la servicii tind sa fie de varsta mai mare de 50 de ani (peste 50 la suta), cand este de presupus ca au ajuns la o severitate mare a dependentei de alcool", se arata in studiu.

De asemenea, medicii de familie nu reusesc sa depisteze precoce tulburarile legate de consumul de alcool, ci doar in stadii avansate, 55 la suta dintre persoanele internate pentru o problema legata de consumul de alcool primind informatii despre abuzul de alcool de la medicul de familie, iar 44 la suta fiind fost indrumati spre un serviciu specializat. In schimb, cu doar doi – trei la suta dintre persoanele neinternate au primit sfaturi legate consumul de alcool de la medicul de familie.

"In lipsa formarii, medicii de familie recunosc rar cazurile mai usoare de abuz de alcool si in spital ajung mai degraba pacienti varstnici, la care putem presupune un stadiu avansat al dependentei de alcool", se mai arata in concluziile studiului.

Profesionistii intervievati reclama si absenta ghidurilor si protocoalelor de lucru agreate la nivel national in domeniul interventiilor specializate pentru tratamentul tulburarilor legate de consumul de alcool, singurul document oficial elaborat la nivel national cu privire la serviciile specializate din acest domeniu fiind incadrat in Strategia Nationala Antidrog.

Studiul a fost dezvoltat de catre ALIAT – sprijinit financiar de Heineken Romania – in colaborare cu agentia de cercetare sociologica Totem Communication, in cadrul platformei Alcohelp pentru prevenirea si tratamentul abuzului si dependentei de alcool.

Pentru realizarea studiului s-a plecat de la un esantion reprezentativ concentrat pe trei publicuri tinta: persoane care beneficiaza de servicii medicale pentru o tulburare legata de consumul de alcool (603 respondenti), persoane care au un consum problematic de alcool, dar nu apeleaza la servicii medicale (601 respondenti), si medici (546 respondeni), marja de eroare fiind de patru la suta.

Culegerea datelor a avut loc in intervalul 1 octombrie – 15 noiembrie 2011, la nivelul tuturor celor opt euroregiuni ale tarii, studiul primind avizul Comisiei de Etica a Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii din Bucuresti. (Mediafax)