Filmele romanesti, ocolite de public in ciuda premiilor si a vedetelor

Numarul de spectatori din cinematografele din Romania a scazut constant din 2002 pina in 2005, ajungind de la un total de 5,3 milioane la 2,8 milioane. Au fost mai putini spectatori la filmele straine, dar si la cele romanesti. Astfel, in timp ce in 2002 „Garcea si oltenii" a reusit sa stringa aproape 290.000 de romani la cinema, iar „Filantropica" lui Nae Caranfil – 113.000, anul trecut cel mai mare succes a avut „Moartea domnului Lazarescu" de Cristi Puiu, cu 28.500 de spectatori, conform Anuarului statistic al Centrului National al Cinematografiei (CNC).

Pentru 2006, asteptarile au fost mai mari datorita ofertei mai diverse. Publicul a putut sa aleaga dintre filmele unor regizori tineri, selectate la festivaluri internationale („A fost sau n-a fost?" de Corneliu Porumboiu, „Hirtia va fi albastra" de Radu Muntean, „Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii" de Catalin Mitulescu, „Legaturi bolnavicioase" de Tudor Giurgiu, „Ryna" de Ruxandra Zenide), productii care au adus pe marele ecran vedete de televiziune („Lacrimi de iubire", „Trei frati de belea") si filme ale unor regizori cu experienta („Pacala se intoarce" de Geo Saizescu, „Azucena" de Mircea Muresan, „Margo" de Ioan Carmazan si „Si totul era nimic…" de Cristina Nichitus).

Un caz special e „Happy End", debutul lui Radu Potcoava, a carui slaba calitate artistica a fost dublata de o disputa intre regizor si producator pe tema calitatii tehnice a copiilor. 

Odata cu „Happy End", ce intra vineri in cinematografe, se incheie seria premierelor romanesti din acest an. Sunt 12 filme de lungmetraj, dintre care doua treimi au rulat in toamna. Rezultatele de box office nu reflecta insa un „happy end" pentru 2006.

Pina acum, cel mai mare numar de spectatori s-a inregistrat la „Legaturi bolnavicioase". Cifra este, totusi, de 20.472 de spectatori, conform datelor colectate de agentia Champions. De 17.000 de spectatori se apropie „Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii", care a avut premiera mondiala la Cannes. Filmul romanesc cu cele mai multe premii si nominalizari in strainatate in 2006 – „A fost sau n-a fost?" – n-a trecut de 13.000 de spectatori. Iar Radu Muntean a avut cu cel de-al doilea lungmetraj al sau, „Hirtia va fi albastra", de zece ori mai putini spectatori decit cu primul, „Furia", care a fost vazut in 2002 de circa 61.000 de romani. Asta cu toate ca „Hirtia va fi albastra" a fost considerat de critica mai bun decit „Furia".

„Este in continuare trist sa vedem cum filme bune cu premii internationale (dau doua exemple: «Hirtia va fi albastra» si «A fost sau n-a fost?») se chinuie sa ajunga la inimile spectatorilor romani, desi lumea din afara le-a apreciat si la toate festivalurile de film au facut sali pline, avind un succes peste masura", spune Emanuel Lazarescu, project manager al site-ului www.cinefan.ro.

„E bine totusi de vazut ca un film despre tineri si cu tineri, «Legaturi bolnavicioase», a reusit sa se ridice peste celelalte. Poate asta vrea publicul, subiecte mai aproape de inima", adauga Lazarescu, precizind ca asta nu inseamna ca filmele cu subiecte legate de Revolutie – „Hirtia va fi albastra", „A fost sau n-a fost" si „Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii" – nu au fost bune. „Poate ca acum ca am terminat cu revolutia (si aceasta involuntara «trilogie neoficiala despre revolutia romana» chiar trebuia facuta, si bine ca s-a facut) putem continua cu comedii, drame din viata de zi cu zi, care sa atraga spectatorii din nou in sala de cinema".

MediaPro Distribution este distribuitorul care a lansat cele mai multe filme romanesti anul acesta. „Rezultatele obtinute de MediaPro Distribution in urma lansarii filmelor romanesti «Pacala se intoarce», «Margo», «Lacrimi de iubire», «Si totul era nimic…» si «Trei frati de belea» au fost conform asteptarilor, poate in anumite situatii mai scazute, in orasele din tara", spune directoarea Anca Dinescu. Bucurestiul „ramine piata cu cel mai mare potential de box office", precizeaza ea.

In timp ce primul spin-off romanesc, „Lacrimi de iubire", a adunat la cinema aproape 15.000 de spectatori pina la sfirsitul lunii noiembrie, iar „Trei frati de belea", al doilea lungmetraj al celor de la Vacanta Mare, avea dupa doua weekend-uri circa 7.500 de spectatori, „Si totul era nimic…" a fost vazut doar de vreo 800 de oameni intr-o luna si a incasat circa 6.000 lei. Suma reprezinta a 150-a parte din creditul acordat de CNC pentru realizarea aceste productii.

Un alt film, „Azucena", ridica problema disproportiei dintre rezultatele de box office si sprijinul financiar dat de CNC. Filmul, realizat cu un credit de circa 900.000 lei, a vindut bilete de 3.245 lei unui numar de 540 de spectatori.

Cineastul Radu Gabrea crede ca imputinarea cinematografelor constituie o justificare pentru numarul mic de spectatori ai filmelor romanesti si americane deopotriva. „Avem o retea mizerabila de sali. Daca vrei sa lansezi un film romanesc, cu greu gasesti cinci sali de premiera", spune regizorul lungmetrajelor „Prea mic pentru un razboi atit de mare" si „Noro".

Daca in 2002 functionau 230 de cinematografe, in 2005 erau in functiune doar 85. Iar anul acesta, deschiderea citorva cinematografe noi (de exemplu, City Cinema in Bucuresti) este contrabalansata de faptul ca situatia salilor din reteaua RADEF RomaniaFilm nu s-a imbunatatit. Pina acum, strategia de vinzare a salilor si gradinilor de cinema nu a ajuns pe masa Guvernului.

Radu Gabrea mai mentioneaza doua motivatii pentru rezultatele proaste de box office ale filmelor romanesti: promovarea, care ar trebui sa fie „foarte insistenta", si scaderea generala a consumului de cinema. Aceasta se manifesta nu numai in Romania, ci si in strainatate. „Efectul national si international se cumuleaza in Romania (…) La noi, si filmele americane au ajuns sa obtina a opta sau a noua parte din incasarile de acum cinci-sase ani. In plus, exista o cultura mare a televiziunii, care este depasita de DVD si home cinema", spune regizorul. El crede insa ca „situatia se va remedia, numarul de spectatori va creste in timp", astfel ca ar fi „catastrofal sa spunem ca nu mai facem film romanesc pentru ca nu are public".

Si Anca Dinescu pune in legatura rezultatele de box office din Romania cu ceea ce se intimpla in intreaga lume. Potrivit acesteia, „la nivelul consumului de entertainment, in acest caz de cinema, s-a inregistrat o scadere din punctul de vedere al interesului publicului, in favoarea consumului de Internet". Conform unor statistici amintite de directoarea MediaPro Distribution, consumul de Internet la nivel mondial a crescut cu 20% in 2006.

In opinia lui Emanuel Lazarescu, una dintre explicatii este ca „lumea nu mai are incredere in filmele romanesti". „Considera ca toate sint proaste din start si nu le acorda nici o sansa. Pe de o parte, au o oarecare dreptate, avind in vedere ca inca se mai fac aberatii de genul «Si totul era nimic…», care a facut incasari jalnice la box office, dar a costat 9 miliarde (lei vechi – n.r) din banii nostri". Alte explicatii ar fi „concurenta tot mai mare din partea filmelor straine, pretul biletului de cinema, concurenta televiziunilor, pirateria".

„Sint curios cum va arata box office-ul anului viitor, pentru ca se anunta doua premiere mult asteptate de public: «California Dreaming», in regia regretatului Cristian Nemescu, si «Restul e tacere», in regia lui Nae Caranfil", adauga project managerul cinefan.ro.

Tot de 2007 se leaga speranta demararii procesului de vinzare a celor aproximativ trei sute de sali din administrarea RADEF, dintre care doua treimi sint inchise sau au destinatia schimbata. Strategia elaborata de Ministerul Culturii si Cultelor prevede ca vinzarea se va face pe ansambluri formate, de regula, din trei-cinci active, in scopul refacerii si construirii de sali multiecran. (Mediafax)