Filmul „Daca bobul nu moare”, promovat de 50 de mirese in colivii, ce vor defila simbata in centrul Bucurestiului

vineri, 18 noiembrie 2011, 16:27
2 MIN
 Filmul „Daca bobul nu moare”, promovat de 50 de mirese in colivii, ce vor defila simbata in centrul Bucurestiului

Promovarea inedita a filmului, sambata, prin intermediul marsului celor 50 de mirese in colivii, face referire la fata din "Daca bobul nu moare", care, dupa ce este fortata sa se prostitueze, se sinucide imbracata in rochia de mireasa.

Miresele in colivii reprezinta un simbol si o metafora a dramei principale a filmului "Daca bobul nu moare". "Cele 50 de mirese sunt studente la sociologie la Universitatea Bucuresti, care este partenera in acest proiect. Fetele sunt interesate de aceasta tematica", a explicat Mario Pancu, production manager ICON Production.

La ora 13.00, la fantana de la Universitatea de Arhitectura, miresele se vor intalni cu regizorul filmului "Daca bobul nu moare", Sinisa Dragin, care va vorbi despre productia sa, si cu un specialist care va vorbi despre traficul de persoane si exploatarea sexuala.

Lungmetrajul "Daca bobul nu moare" a primit premiul publicului "Hubert Bals Fund" la Festivalul de Film de la Rotterdam (2011), a fost prezent in competitia Festivalului de Film de la Tokyo (2010) si in selectia oficiala a Festivalului de Film de la Cairo (2010). De asemenea, "Daca bobul nu moare" a fost prezentat la editia din acest an a Festivalului de Film Transilvania.

Din distributia filmului fac parte, printre altii: Valentin Teodosiu, Horatiu Malaele, Mustafa Nadarevic, Dan Condurache, Ioana Barbu, Alexandru Bindea, Simona Stoicescu, Franz Buchrieser, Milos Tanaskovic.

"Daca bobul nu moare", un film cu o puternica tematica sociala, spune povestea a doi tati – un roman care isi cauta fiica fortata sa se prostitueze in Kosovo si un sarb care cauta cadavrul baiatului sau omorat intr-un accident in Romania -, care se intalnesc pe Dunare. Filmul are la ba­za o legenda romaneasca din Ar­deal. Astfel, un barcagiu retraieste legenda din urma cu 200 de ani a taranilor romani care au incercat zadarnic sa mute o biserica de lemn de pe un deal in satul lor, in conditiile in care la momentul respectiv construirea bisericilor ortodoxe era interzisa. (Mediafax)

Comentarii