Caută 
2 MIN
 |
Savantii de la Universitatea Warwick din Marea Britanie s-au inspirat in cercetarile lor din domeniul infectiilor din structurile in forma de tirbuson care exista deja in stare naturala.
Studiul lor a fost publicat duminica in revista Nature Chemistry.
Aceste supermolecule elicoidale au fost create artificial pentru prima data la sfarsitul anilor 1980.
Compuse din lungi molecule infasurate in jurul unor atomi de metal, aceste supermolecule au atras foarte repede atentia chimistilor, insa nu atat pentru aplicatiile lor – care ramaneau obscure -, cat pentru capacitatea acestora de a se "asambla" singure, imediat ce conditiile chimice propice erau intrunite.
Studiind acest procedeu, Peter Scott si colegii sai au creat o noua clasa de supermolecule elicoidale, mai curate si mai flexibile, care au fost denumite "flexicate". Savantii britanici au descoperit ca una dintre aceste flexicate, ce are la baza atomi de fier, este capabila sa distruga atat o bacterie Escherichia coli clasica, cat si un stafilococ auriu rezistent la antibiotice (MRSA).
Elicea formata de aceasta flexicata se invarte in sensul invers al acelor de ceasornic, iar supermolecula devine astfel un fel de tirbuson pentru stangaci, care este mult mai eficient contra E. coli si SARM in comparatie cu versiunea ei pentru dreptaci.
Intr-adevar, din motive care nu sunt deocamdata pe deplin cunoscute, bacteriile sunt mai vulnerabile in fata unor molecule "stangace", iar pentru altele, modelul pentru dreptaci este acela care functioneaza mai bine.
"Se deschide un nou capitol in chimie. Aceste noi molecule artificiale sunt flexibile, ceea ce inseamna ca, torsionandu-le putin, putem sa le folosim contra unui sir intregi de maladii, nu doar contra unor bacterii rezistente precum MRSA", a declarat Peter Scott.
Marea reusita a chimistilor britanici consta in faptul ca au realizat molecule-tirbuson orientate toate in acelasi sens (stanga sau dreapta), in conditiile in care pana in prezent cele produse in laboratoare reprezentau un amestec de molecule orientate in ambele directii.
"Incepand de acum, putem oferi unei molecule orientarea pe care o dorim, in functie de efectul pe care vrem sa il obtinem", a explicat profesorul Scott.
"Obtinand orientarea cea buna, putem si sa diminuam doza de medicamente la jumatate, iar prima consecinta va fi aceea ca vor fi reduse efectele secundare. (…) Pentru pacienti, este mai sigur sa inghita doar jumatate din doza", a adaugat chimistul britanic.
Inainte ca aceste flexicate sa poata fi utilizate pe pacienti umani va fi nevoie de studii clinice de amploare.
Insa testele realizate de chimisti pe viermi au demonstrat deja o toxicitate relativ scazuta in raport cu eficienta lor antimicrobiana, iar acest fapt este extrem de promitator, afirma autorii studiului. (Mediafax)
