De la tirgul de carte la cel de copii

joi, 02 aprilie 1998, 23:00
3 MIN
 De la tirgul de carte la cel de copii

titra, acum cinci zile: Ambasada Romana a vindut pasapoarte false. Bande de hoti au fost aprovizionate cu acte". "Politia din K?ln ar fi descoperit negotul cu acte false in cadrul cercetarilor impotriva unei retele intinse de bande romanesti, care obliga copii din estul Romaniei sa lucreze ca hoti de buzunare in orasele germane. Cercetarile s-ar indrepta impotriva a 25 de asa-zisi "bosi" si 100 de copii intre opt si 14 ani. Conform politiei, copiii ar fi recrutati de sefii bandelor din camine romanesti sau obtinuti prin cumparare direct de la parinti. Ei ar cere fiecarui copil sa aduca intre 2000 si 3000 DM pe zi. Copiii ar fi obligati prin metode brutale sa fure."
"Die Tageszeitung" (taz) a dedicat chestiunii o intreaga pagina (pagina 3!). "Conform celor declarate de politie, gangsterii ar fi "organizat" copiii in camine din Iasi. Instruirea ar fi avut loc prin niste "tineri profesionisti" la tirgurile saptaminale din Varsovia. Politia ar fi promis protectie la trei dintre copiii arestati dispusi sa vorbeasca ca martori. "Kripo K?ln a fost deja din 1996 pe urmele bosilor. Cercetarile s-ar fi dovedit insa dificile, deoarece acestia foloseau la intrarea lor in Germania acte false. in parte sefii bandelor isi procurau pasapoarte ale unor pacienti spitale de boli nervoase maghiare, ori faceau rost prin angajati ai ambasadei de acte pe nume de fantezie." in cazul unuia dintre angajati ar fi vorba de secretarul-sef al ambasadei.
Al doilea articol: – "Fara educatie, fara pregatire profesionala si fara bani. in Romania unii parinti continua sa-si dea copiii in camine or sa-i trimita la munca. Cea mai grava este situatia din Moldova de nord-est, cea mai saraca parte a Romaniei.
Al treilea articol: "Bucurestiul ia in serios acuzatiile. in mediile romane tema bandelor romanesti se afla in prim plan. Presedintele Constantinescu cere sa se faca lumina. Ministrul de interne roman, Gavril Dejeu, ar fi deplins faptul ca partea germana n-a informat autoritatile romanesti, iar inspectorul-sef al politiei romane, Nicolae Berechet, n-ar vrea sa contrazica procuratura din K?ln, dar ca ar avea nevoie de documente ca sa inceapa la rindu-i cercetarile. Ceea ce se poate observa aici este o lipsa cronica de incredere din partea germana vizavi de politia romana – ceea ce explica de ce nu s-a luat legatura cu autoritatile romanesti.
"Der Spiegel" are un articol de doua pagini (supratitlu: Crima; titlu: Klaukinderi pentru K?ln; subtitlu: Cu sprijinul ambasadei romane din Bonn, negustori de oameni romani au introdus peste 100 de copii in Germania. Sarcina lor: Sa fure din buzunare pe strazi si in restaurante. Cine n-a fost agil, a fost batut brutal sau violat". Noutati in varianta "Spiegel": numele celor trei copii-martori: Viorel (8 ani, din Iasi), Anisoara (10 ani) si Georgeta (18 ani). Ceea ce ar face din cazul "Rum" (prescurtarea sub care politia indosariaza cercetarile) unul atit de brizant, ar fi "background-ul aproape mafiot. Bosii bandelor ar fi avut sprijin de-acasa si anume chiar din cadrul politiei, sectia crima organizata, din Craiova. "Spiegel"-ul mai vorbeste apoi de doi angajati ai ambasadei romane implicati in traficul de acte false, printre ei primul secretar al ambasadei, Gheorghe S. Ex-boxerul amintit mai sus este Eduard Stefi-Sch?fer (2 m inaltime, categoria grea, membru al echipei nationale pe vremuri), arestata fiind si sotia sa Marga. Mai degraba intimplator au intrat acum doi ani in plasa atentiei politiei, iar in toamna trecuta au fost arestati. Al doilea angajat al ambasadei pare sa fie soferul Cristian Z. care insa s-ar fi intors deja in tara. Tinerea secreta a arestarii sotiilor Stefi-Sch?fer si a celorlalti bosi romani a fost motivata de procurorul-sef prin intentia de-a da de urma si a altor sefi de banda, plecati sa recruteze pentru afacerea craciunului alti copii. Dar – degeaba. Veriga craioveana a tradat cercetarile germane, avertizind pe cei vizati, scrie "Der Spiegel". (Revista a presei germane de corespondentul Monitorului in Germania, Michael Astner)

Comentarii