Caută 
3 MIN
"Marsul Egiptului spre libertate politica nu face decat sa inceapa", scrie Wall Street Journal. "Dar acest nou Egipt este cea mai buna ocazie dupa 11 septembrie de a schimba lumea araba sclerozata si ar trebui ca egiptenii si prietenii lor sa profite de ea".
New York Times apreciaza ca Statele Unite si celelate tari democratice trebuie acum sa fie pregatite sa faca presiuni "pentru o schimbare democratica completa" in Egipt.
Washington Post considera de asemenea ca SUA si celelate tari occidentale ar trebui sa inceapa sa faca presiuni asupra militarilor egipteni: "Puterea (militara) ar putea decide o foaie de parcurs spre democratie si alegeri".
Potrivit cotidianului britanic The Times, caderea lui Mubarak aduce "bucurie, speranta si libertate Egiptului, dar si amenintarea incertitudinii si schimbarii intr-o regiune volatila".
"Acesta a fost momentul caderii Zidului Berlinului pentru aceasta generatie. Egiptul, Orientul Mijlociu si politica din lumea araba au fost schimbate pentru totdeauna", apreciaza cotidianul, considerand ca "nu vor cadea toate piesele de domino. Dar multe Guverne se vor grabi acum sa evite aceleasi conditii care au adus revolutia" egipteana.
The Daily Telegraph se arata insa mai prudent: "Sa nu aveti nici o indoiala, ceea ce este salutat ca un triumf al poporului este o preluare a puterii militara". Demisia lui Mubarak "poate marca debutul crizei tarii, nu sfarsitul ei", avertizeaza cotidianul.
The Independent constata ca armata este de acum la conducere. "Totul depinde acum de maniera in care armata va utiliza puterea", scrie ziarul, amintind ca, "din nefericire", precedentele sugereaza ca regimurile militare pot fi la fel de reticente privind cedarea puterii ca si presedintii autocrati.
Dupa fuga lui Ben Ali din Tunisia si demisia lui Mubarak, editorialistii francezi se intreaba "cine este la rand", iar primul pe lista pronosticurilor vine presedintele algerian Abdelaziz Bouteflika.
"Frica schimba tabara si angoasa se strecoara in capul dictatorilor", noteaza Liberation. "Si chiar doua. In mai putin de o suta de zile, la Tunis si Cairo, doua regimuri despre care se credea ca sunt invincibile au cazut in capcana istoriei".
"Numeroase regimuri autoritare vor trebui sa se adapteze la noua ordine, sau chiar sa se pregateasca sa predea stafeta", apreciaza Le Figaro.
La Tunis, presa se intreaba de asemenea: "Cine este la rand?". "Aceasta revolutie este si a noastra", titreaza Le Temps. "Presedintele-dictator (Mubarak) a inteles in sfarsit ca nici o forta, oricat de puternica ar fi, nu se poate opune vointei poporului. Din pacate pentru el, a inteles prea tarziu si nu a asimilat lectia tunisiana foarte recenta".
Asharq Al-Awsart, un ziar de la Londra al carui proprietar este Arabia Saudita, saluta demisia lui Mubarak si scrie ca "ritmul revoltei din Egipt zguduie Iranul".
"Revolutia de pe Nil", titreaza Financial Times, care apreciaza ca in "Egipt si in lumea araba nu mai exista motive" sa nu se aplice principiile democratice.
Cotidianul spaniol El Pais subliniaza ca "dupa 18 zile de efort colectiv exemplar, egiptenii au atins primul obiectiv fundamental al revoltei lor, caderea lui Hosni Mubarak". Acest "numar de echilibristica promitator poate fi inceputul drumului libertatii, dar el este de asemenea plin de riscuri".
Pentru ziarul conservator ABC, este vorba despre un "tsunami pentru lumea araba", iar "Occidentul trebuie sa influenteze constructia viitorului Egipt si a altor tari din regiune, pentru a limita influentele islamistilor".
Presa oficiala chineza a insistat la randul sau asupra necesitatii de a se "restaura stabilitatea" in Egipt.
Presa guvernamentala din Egipt, care afisa de obicei un sprijin constant pentru Mubarak, a salutat sambata "Revolutia tinerilor", care au "invins" regimul.
"Trebuie sa ii dam un nume si nu putem sa o numim decat «revolutia web-ului», pentru ca generatia blogurilor, a Facebook si a Twitter este cea care a dat foc pulberii si a dus la caderea liderului", conchide cotidianul italian La Repubblica. (Mediafax)
