Romania plateste oalele sparte de tarile asiatice

In incercarea disperata de a obtine un nou imprumut stand-by din partea Fondului Monetar International, care ar putea aduce un balon de oxigen greu incercatei economii romanesti, autoritatile de la Bucuresti au intrat intr-un cerc vicios. Romania nu poate imprumuta bani de pe piata privata, fiindca nu are suficiente garantii din partea FMI, iar FMI cere garantii constind in imprumuturi de pe piata privata, tocmai pentru a acorda tarii noastre imprumutul stand-by.
Totusi, cele 475 milioane de dolari, reprezentind imprumutul pe care Romania il solicita de la FMI, ar putea ajunge la Bucuresti, in cea mai optimista varianta, in luna august. Acest fapt este rezultatul unei decizii pe care conducerea Fondului a luat-o, alaltaieri, cind a hotarit ca finalizarea acordului cu Romania, aminata de trei ori in numai doua luni, ar putea fi discutata in sedinta Consiliului Director al FMI din 4-6 august.
Dar aceste aminari succesive, care tradeaza scepticismul cu care organismele financiare internationale privesc evolutia economiei romanesti, au o explicatie si in noua politica a FMI, care a inceput, dupa cum afirma fostul prim-ministru roman, Theodor Stolojan, cu Romania, Ucraina si Pakistan. Noua strategie, mult mai dura in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi, este o consecinta directa a crizei din Asia, de acum doi ani, cind FMI a intervenit masiv pentru a salva economiile respective. Interventia de atunci a FMI a fost insa intens criticata pentru ca fondurile respective au parasit imediat economiile asiatice servind la rambursarea imprumuturilor catre bancile private din tarile dezvoltate. Pentru a preveni o situatie asemanatoare, Fondul a hotarit ca, pe viitor, piata privata de capital sa sustina eforturile de alimentare a tarilor aflate in dificultate, banii provenind din acest sector urmind sa fie folositi la plata datoriilor acumulate de tarile respective. Dar aceasta abordare globala de piata s-a lovit de interesele financiare ale bancilor private care, spune Stolojan, au invatat un singur lucru: "daca cineva este la strimtoare, atunci trebuie ars bine cu dobinzi mari". In consecinta, incercarile Romaniei de a obtine aceste imprumuturi s-au izbit la inceput de niste dobinzi inacceptabile.
Chiar daca noua politica a FMI este oarecum justificata, acest fapt nu face conditiile pe care Romania trebuie sa le indeplinesca sa fie mai accesibile. Se asteapta deci negocieri dure cu reprezentantii Fondului, legate in special de inevitabila rectificare de buget la care Executivul va trebui sa recurga, fortat fiind de depasirea nerealistilor parametri macroeconomici pe care i-a propus pentru acest an. Nici in cazul imprumutului de la Credit Suisse First Boston, pe care Ministerul Finantelor il dadea drept sigur, lucrurile nu s-au limpezit. Din motive tinute sub tacere, cele 200 de milioane contractate nu au ajuns in visteria statului, fapt care da nastere la suspiciuni. Adevarata piatra de incercare este insa cazul Bancorex. Desi Agentia de valorificare a activelor bancare, AVAB, a preluat credite neperformante in valoare de 3.500 de miliarde de lei, facind din Bancorex o banca curatata de povara datoriilor, mai ramin inca semne de intrebare. Cel mai mare este cel legat de suma cu care va fi incarcat bugetul prin emiterea unor titluri de stat care sa garanteze acoperirea acestor datorii, pina cind AVAB va reusi sa recupereze banii de la datornicii Bancorex. Cum tot ceea ce tine de problemele bugetului este urmarit indeaproape de FMI, nu este exclusa aparitia unor noi tensiuni, care vor fi o noua frina in calea unui nou acord. (Ionel AFRASINEI)