Azile, ciclonuri, paradise…

Se admite, indeobste, ca limba este creatia omului. Cind forma de plural succesuri va figura in dictionarele limbii romane, detractorii Elenei Basescu se vor cai ca au batjocorit intuitia lingvistica remarcabila a fiicei presedintelui. Cind pluralul substantivului serviciu nu va mai fi servicii, ci serviciuri, lumea isi va aminti, poate, ca liderul PNL, Crin Antonescu, a avut coplesitoarea initiativa de a modela creator cuvintul respectiv. Dupa ce almanahe va cistiga infruntarea cu almanahuri, numele lui Marian Vanghelie nu va mai fi asociat cu sintagma "stricator de limba", ci va deveni efigie a unui spirit inalt care a stiut, in ciuda ingustimii de minte a celorlalti, sa deschida noi orizonturi (orizoante?) de limbaj. Gata cu rautacismele! Distinsele personaje politice amintite nu au motive de a se simti rusinate. De rusine se fac jurnalistii care rid pe seama politicienilor, desi, la rindu-le, se intrec in a nascoci trasnai. Cel putin asa rezulta din ultimele doua rapoarte de consultanta privind calitatea limbii romane folosite in audiovizual. Monitorizarile efectuate, la cererea CNA, de specialistii de la Institutul de Lingvistica al Academiei Romane au pus in lumina faptul ca, in 2009, folosirea unor forme eronate de plural este o tendinta dominanta in exprimarea publica. Principala cauza de aparitie a acestui tip de greseala este nivelul scazut de educatie lingvistica. Fara a dezvolta subiectul, merita sa avem macar o schita binecunoscuta.

Orele de cultivare a limbii romane sint pe cale de disparitie. Dupa absolvirea gimnaziului, majoritatea elevilor nu mai studiaza limba pe care o vorbesc zi de zi. Sectiunile de limba si comunicare sint, in unele manuale de liceu, elemente de balast menite sa acopere formal o programa (curricula, pe intelesul specialistilor) care nu e facuta pentru necesitatile scolarilor, ci pentru a intretine placerile vinovate ale inspectorilor si eminentelor cenusii din Minister. Multi tineri vin la facultate fara a sti sa scrie o cerere, daramite sa redacteze un referat. Studenti care aspira sa devina profesori de limba si literatura romana scapa cu greu de greseli copilaresti, precum "v-a veni", "ve-ti face" sau "sa sti", in loc de "va veni", "veti face" sau "sa stii".

Nici deprinderea de a vorbi fluent si corect nu este bine formata la virsta majoratului. Dupa ani de tintuire muta in banci si de dopaj cu exegeze sablonarde si pompoase, din care nu inteleg mare lucru, unii tineri ajung in amfiteatre fara a fi capabili sa exprime mai mult de doua trei interjectii: aaa… mmm…. iiii… In multe cazuri, fragilitatea exprimarii ascunde slabiciuni de gindire. Daca sint rugati sa mediteze asupra unei teme care necesita analiza si argumentare, adolescenti care au trecut cu note mari examenul de bacalaureat nu sint in stare – nu din prostie, ci din lipsa de exercitiu – sa dezvolte un rationament. Exista, fireste, si copii bine educati, dar numarul lor pare a se reduce de la o generatie la alta. In conditiile in care preocuparea pentru formarea unei exprimari literare corecte este ultima pe o lista imaginara de prioritati educative, discursul public, altadata elevat, se apropie, in prezent, de vorbirea de periferie.

Acesta este cadrul in care prolifereaza greselile de exprimare. Forme precum azile, ciclonuri, paradise, pronostice, in loc de aziluri, cicloane, paradisuri, pronosticuri sau plurale ca elici, pestere, trasure, in loc de elice, pesteri, trasuri reflecta, printre altele, dispretul cronic fata de stiinta de carte. E mai usor sa spui ceva asa cum iti trece prin cap, decit sa te obosesti sa verifici intr-un dictionar daca e corect sau adecvat ceea ce spui. Pentru a intari consideratiile de mai sus, curiosii sint rugati sa afle daca exista greseli in urmatoarele enunturi:

1. "In centrul tarii norii vor acoperi cerul intreaga zi, iar sansele de ploaie vor fi aproape nule. Vor cadea precipitatii sub forma de ploaie, iar la munte si sub forma de ninsoare. Izolat, cantitatile de apa vor depasi 15 litri pe metru patrat" (Kanal D, 23 martie 2009);

2. "Copiii astia din tara lui Voronin au iesit in strada, un lucru care puteau fi manipulatI" (B1 TV, 13 aprilie 2009);

3. "Intram prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu" (Antena 1, 22 mai 2009);

4. "Acest nou tip de virus nu apare doar in perioada rece, ci si in perioada calda. Iata ca a aparut in conditiile in care in Mexic era o temperatura calda si, de asemenea, pe timpul sezonului verii" (Realitatea TV, 29 mai 2009);

5. "De miine incolo nimeni nu mai pronunta numele fiecaruia" (Kanal D, 9 iunie 2009)

6. "Si astfel vor avea posibilitatea sa-si dezvolte evolutia" (TVR 2, 18 iunie 2009);

7. "Se va analiza rezultatele la euroalegeri si se va stabili o strategie" (Antena 3, 19 iunie 2009);

A-ti descoperit v’o greseala ? Daca nu, va felicitam! Vorbiti perfect romana actuala si speram ca nu va v-a deranja sa precizati cum e corect, oualor sau oualelor?