Branduri iesene

Dupa mai bine de douazeci de ani de cadere economica si dezagregare  comunitara, m-am intrebat care si cite mai sint astazi principalele branduri ale Iasului si iata ce am gasit:

1. Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cu moastele cuvioasei Parascheva, atrage milioane de vizitatori si enoriasi pe an, mai ales in timpul pelerinajului din octombrie, devenit un mare eveniment religios, dar si economic. Impreuna cu Mitropolia am putea considera si manastirile din judet, mai ales Trei Ierarhii, Golia, Cetatuia, Galata, Hadimbu, dar si Birnova si Dobrovatul, ca si reteaua de biserici, multe nou construite si pline de credinciosi. Iasul este deci un puternic pol religios in lumea ortodoxa.

2. Reteaua de universitati, in frunte cu „Al. I. Cuza", unde se pregatesc anual sute de mii de studenti, la care ar trebui sa adaugam liceele de elita ale Iasului, impreuna aceste unitati alcatuind un puternic si recunoscut pol educational, la care contribuie si invatamintul privat. Sint toate motivele sa consideram ca Iasul va ramine un centru universitar de nivel ridicat.

3. Reteaua de spitale, unele de elita, cabinete medicale si centre de sanatate, publice si private, pe unde trec anual sute de mii de pacienti si care isi mentine statutul de lider regional, permitind si dezvoltarea unei intregi game de industrii si servicii orizontale. Estimam ca, in pofida subfinantarii, sanatatea va fi si in viitor o mare afacere.

4. Antibiotice S.A. reprezinta cel mai mare producator de medicamente din tara, reusind sa se dezvolte si sa fie profitabila, evitind incercarile succesive de privatizare, care – probabil – ar fi ruinat-o, cum s-a intimplat cu restul industriei iesene.

5. Cotnari S.A. s-a impus ca un brand de prestigiu in producerea si comercializarea de vinuri traditionale de inalta calitate. In ciuda unor probleme legate de proprietate, actuala echipa manageriala a reusit sa-si promoveze cu succes produsele si la export.

6-7-8. Palatul Culturii, Teatrul National si Filarmonica „Moldova" ramin branduri de renume, chiar daca trec prin nesfirsite lucrari de reparatii.

9. Reteaua de supermarketuri, care reuseste sa atraga un numar mare de consumatori, domeniul retail putind fi considerat un succes la Iasi. As putea adauga aici si reteaua de hoteluri si restaurante, tirguri si expozitii, comertul in general, cu o oferta destul de interesanta si de frecventata.

10. Complexul „Palas", aflat inca in constructie, promite sa devina un brand de succes, fiind si cea mai mare investitie autohtona din zona.

11. Fabrica de drojdie Pakmaya, de la Pascani, cea mai mare investitie straina din judet, de peste 30 de milioane de euro, alaturi de care putem retine ceea ce a mai ramas din vestitele perdele de la Pascani.

12. Industria audio-vizuala si mass-media locala, care se plaseaza pe locul al doilea dupa Bucuresti, la nivel national.

13. Citeva biblioteci celebre, "Mihai Eminescu" si „Gheorghe Asachi", edituri celebre, cum sint Polirom, Junimea, Institutul European s.a., muzee, palate si case memoriale, ca si citeva reviste culturale de prestigiu, cum sint „Convorbiri literare", „Dacia literara", „Timpul", „Insemnari iesene" s.a.

14. Sectorul imobiliar este, in continuare, bine reprezentat, chiar daca tranzactiile stagneaza relativ, in contextul crizei.

15. Siturile arheologice de la Cucuteni si Catalina.

16. Gradina Botanica, Parcul Copou, amenajarea de la Ciric si alte citeva astfel de zone verzi mai mici.

17. Tot bine reprezentat si destul de profitabil, in pofida crizei, ca si sectorul imobiliar, este si sectorul bancar, ca si cel de asigurari.

18. Iasul are, de asemenea, un mare potential, inca insuficient valorificat, dupa parerea mea, in domeniile: textile, IT, inovare-cercetare, inginerie, proiectare, agricultura si industrie agroalimentara, constructii si transporturi.

Cum se vede, lipsesc industriile, cu mici exceptii, exporturile sint si ele firave, Iasul profilindu-se mai curind ca un pol al serviciilor, desi nu neaparat al celor cu o valoare adaugata mare, si ca un centru cultural important. Altminteri, lipsesc investitiile straine si marile afaceri, infrastructura este extrem de precara, iar politicile publice mai mult decit deficitare.

La capitolul mari dezamagiri as trece Aeroportul, Camera de Comert si Industrie, industria grea, Parcul „Tehnopolis", CET-ul, RATP-ul, proiectele europene cu finantare nerambursabila, transportul pe calea ferata, societatea civila si reprezentantii sai, echipa de fotbal, de fapt sportul in general si, colac peste pupaza, clasa politica locala.

Ne intrebam cu totii, desigur, ce ar trebui facut. Vin alegerile si viitorii candidati se vor rupe din nou in figuri si promisiuni in fata unui electorat amortit de atitea dezamagiri. Dupa parerea mea, competitia cu celelalte mari orase din tara este pierduta, Iasul fiind cu circa 15 ani in urma. Ca regiune, stam si mai rau, adica pe ultimul loc in Europa. Traim mai mult din amintiri si nostalgii, lipsiti de viziune, de piete functionale, de spirit antreprenorial, de resurse. Trebuie sa atragem marele capital si banii europeni cu proiecte inteligente, trebuie sa dezvoltam o retea de parcuri tehnologice, sa marim aeroportul si, in general, sa imbunatatim infrastructura. Avem nevoie de initiative si de valorificarea intr-un grad superior a atuurilor existente. Pentru aceasta trebuie creat un cadru permisiv, cu elemente de atractivitate superioare si trebuie schimbate politicile: nu putem trai numai din imprumuturi. Iar pentru ca toate acestea sa prinda viata trebuie schimbati oamenii care ne reprezinta.