Candida capsula

luni, 06 august 2007, 19:16
2 MIN
 Candida capsula

Plasarea, de catre rusi, a unei capsule cu steguletul lor pe fundul Oceanului Arctic, la vreo trei mii de metri adincime, readuce de fapt in actualitate razboiul rece. De altfel, nicicind abandonat. Doar, diplomatic, de ochii lumii.

"Razboiul stelelor", jucat magistral de hollywoodianul Reagan, parea sa-i fi linistit pe rusi in patima hegemonica. Americanii s-au purtat, dupa razboi, cu rusii, ca gentlemeni ce sint, nu si naivi, lasindu-le tot timpul impresia ca stau la aceeasi masa de club, ca sorb acelasi whiskey, doar ca, sorry, in competitia decisiva, rusii trebuiau sa stie ca nu pot emite pretentii.

Naivitate. De club si ea, dar naivitate.

Timpul cind cite un temerar cu mustatile promoroaca isi mai infigea steguletul tarii pe vreo calota la Polul Sud ramine de domeniul romantismului racovitian. Ce pretentii teritoriale puteau emite ei, dincolo de igluul lor? Cu cine si pentru ce sa se fi confruntat, daca nu iesea din asta nici un gheseft?

Cu provocatoarea capsula de-acum e cu totul altceva.

Nu numai ca la fundul oceanului ar avea pretentii teritoriale si canadienii, si danezii, kakaia prablema?, dar excluderea americanilor din calculul rusilor e de departe motivul resuscitarii animozitatii musamalizate jumatate de secol. Kremlinul da impresia ca ii trateaza pe yankei de naivi, lasindu-i sa se bata pentru perdante prioritati arabe, de suprafata, cind ei au de lucru, vot, la mare adincime strategica. Fara sa piarda un om, doar, eventual, cu riscul unei defectiuni submersibile, in care, de altfel, s-au specializat.

Dar ca totul sa aiba si-o bomboana motata, prim-ministrul lui Putin se vede imediat obligat sa linisteasca opinia mondiala, rezervindu-i actiunii de pe fundul Arcticii suportul stiintific demn de candida Universitate Lomonosov. Ca explicatia doctorala se opreste exact acolo unde trebuie, adica la interesul hegemonic, nu mira pe nimeni, ceea ce uimeste insa si isca o neliniste cu totul noua e demonstrarea paternitatii rusesti a pamintului de sub apele arctice. Ca fiind de aceeasi compozitie cu cel velikorus.

Iasno?

Naivitatii americane, aceeasi Rusie de totdeauna – careia, slava bogu, si noi i-am simtit marinimia – ii replica in obisnuita-i nota inimitabila, infigindu-si steguletul fara complexe, fie acesta si la trei mii de metri adincime: sa se ocupe ei, naivii, de gilcevile dintre camesoaiele arabe si perciunii israeliti, noi avem planuri mult mai agromnii.

Care?

N-ar mira pe nimeni ca urmatorul pas stiintific lomonosovian sa aiba in vedere tot ce inseamna pamint. Laboratoarele naucilor demonstrind ca tot ce-i scoarta terestra e din aceeasi substanta cu a mamei Rusia.

Boje moi!

Comentarii