Cistigatorul pierde tot

"Cistigatorul pierde tot" – iata cum ar putea fi etichetat, la prima vedere, rezultatul alegerilor desfasurate in Republica Ceha in zilele de 28 si 29 ale lunii mai. Scrutinul s-a incheiat cu o victorie á la Pyrrhus a Partidului Social Democrat, care si-a adjudecat o mica pluralitate de mandate in Camera Deputatilor. Din lipsa de parteneri, cele 56 de locuri in camera inferioara – reflectind sprijinul a 22% din electorat – nu permit insa social-democratilor sa formeze o coalitie in noua constelatie parlamentara. Niciunul din partidele care ar fi fost teoretic dispuse la o asemenea coalitie, de exemplu Uniunea Crestina si Democrata sau Partidul Verzilor, nu a mai depasit pragul electoral de 5%. Chiar in ipoteza ca social-democratii ar fi rupt traditia de necolaborare cu Partidul Comunist din Boemia si Moravia, care si-a mentinut numarul celor 26 de deputati pe care ii avea din 2006, cele 82 de mandate de care ar fi dispus o asemenea coalitie ar fi fost insuficiente pentru minima majoritate necesara de 101 deputati.  Asa ca liderului socialist, fostul premier Jiri Paroubek, nu i-a mai ramas decit sa recunoasca faptul ca scorul inregistrat, mult sub cel prezis de sondaje, este deceptionant si sa-si anunte demisia din fruntea partidului. El se va alatura multor figuri devenite istorice in politica ceha de dupa 1989, printre care si predecesorul sau Milos Zeman, care isi formase alt partid, ramas insa in afara legislativului.

O analiza mai minutioasa a rezultatelor scrutinului arata ca adevarata sa semnificatie consta in ceea ce am putea denumi "apusul formatiunilor politice institutionalizate". In aceasta categorie, pe linga social-democrati, ar mai intra si principalul lor rival, Partidul Civic Democrat, precum si comunistii. Cele trei formatiuni au fost reprezentate fara intrerupere in Camera Deputatilor incepind cu primele alegeri din fosta Federatie Ceha si Slovaca. Desi cistigatori ai ultimului scrutin, social-democratii inregistreaza un declin pronuntat in sprijinul electoral, mai precis de la 32.3% la 22% si de la 74 la 56 de mandate. Nici rivalii lor civic-democati nu o duc insa mai bine. Ei inregistreaza o pierdere de 27 de mandate fata de ultimele alegeri, de la 81 la 53, si un declin in sprijinul electoral de la 35.4 la 20.22%. Desi comunistii reusesc sa isi mentina reprezentarea parlamentara la nivelul anului 2006, si ei inregistreaza o scadere a sprijinului electoral de la 12,8% in 2006 la 11.27% in prezent. Daca luam insa in considerare faptul ca in 2002 comunistii nereformati din Cehia obtineau 18.5% in alegeri si 41 de deputati, sau ca la scrutinul pentru Parlamentul European din iunie 2004 erau a doua formatiune ceha ca marime, cu 6 locuri din 24, intelegem de ce si ei trebuie inclusi in categoria apusului politicii institutionalizate.

Dar cine sint cistigatorii? Desi este foarte probabil ca viitoarea coalitie sa fie condusa de civic-democratul Petr Necas, adevaratii cistigatori sint nou-venitii parlamentari ai formatiunilor TOP 09 si Afaceri Publice. Impreuna, cele trei formatiuni ar dispune de 118 deputati, deci o confortabila majoritate in camera ce are 200 de locuri. Aceasta conformatie coalitionara demonstreaza ca votul din 28-29 mai a fost in primul rind un vot de protest impotriva celor "doi mari" ai politicii cehe, ambii perceputi de electorat drept corupti si ineficienti in masura egala. Cu 41 de mandate, TOP 09, o denumire acronima pentru Traditie, Responsabilitate si Prosperitate, infiintat  la 11 iunie 2009 de catre fostul ministru de Finante Miroslav Kalousek din Uniunea Crestina si Democrata si condus de Karel Schwarzenberg, fost ministru de Externe reprezentind formatiunea Verzilor, este in mod evident un partid de coloratura conservatoare. Lucrurile sint mai putin clare in ce priveste celalalt potential partener de coalitie, Afaceri Publice, care dispune de 24 de mandate. Condus de jurnalistul si romancierul Radek John, acest partid pare a fi impredictibil. Analisti de frunte ai politicii cehe avertizeaza ca in spatele acestor aparent vajnici luptatori impotriva coruptiei si partizani ai legii si ordinii se ascund interese financiare al caror scop este inlocuirea coruptilor, nicidecum a coruptiei. Deci, "afaceri" da, "publice" mai putin. Daca asa stau lucrurile, atunci majoritatea de care dispune viitoarea coalitie este departe de a fi acea majoritate stabila pe care legislativul ceh nu a mai cunoscut-o din 1993.  Suna, cumva, cunoscut?