Colectia de (dez)amagiri vara-toamna

Nici nu stiu cu ce naiba sa incep, cu care dintre dezamagirile recente – care dezamagiri, nu-i asa, se-nscriu de-acum intr-o veritabila traditie locala (in sensul larg al cuvintului, de la Sinistru pin’ la Tisa…).

Sa fi inceput totul inca de la inceputul verii, odata cu alegerile locale, cu instalarea unui Oprescu la cirma capitalei, a unui Piedone-Popescu la cirma unui sector bucurestean, cu realegerea en fanfare a unui Mazare, cu realegerea la mustata a unui Nichita fan Lapusneanu? Sau abia odata cu Olimpiada, cu ratarea medaliilor asteptate, ratare indulcita de obtinerea unora neasteptate?

Cert este ca primul meci de calificare a nationalei de fotbal pentru Campionatul Mondial din Africa de Sud pare sa fi umplut paharul, iar chinul pe care ni l-au oferit zmeii din Gradina Botanica de la Cluj pe iarba din Gruia, unde au aparut travestiti in miei iesiti la taiere a fost urmat de picatura necesara ca dezamagirile sa dea pe dinafara, de chinuiala cu care mieii de la Cluj au smuls pe Insula Oilor trei puncte de la bravii amatori locali!

Unii vor spune, poate, ca fortez nota, intrebindu-se care-i legatura dintre politica, sa zicem, si sport? Din pacate, eu unul sint convins ca toate se leaga, sint verigi ale aceluias lant al slabiciunilor democratiei „originale" romanesti. Iata doar citeva, care din plan local, care din cel national:

– degringolada din curtea PD-L Iasi, curte in care s-au dus inca de dinainte de alegerile locale lupte intestine pentru putere (care au contribuit la pierderea alegerilor pentru fotoliul de primar!), lupte din care a iesit pina la urma o lista parlamentabila de candidati mai toti la fel de parlamentabili pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie (de altfel, o imagine sugestiva a dat-o dupa pomenitele alegeri goliciunea panourilor PD-L din fata sediului de partid de pe Stefan cel Mare!);

– ca sa raminem la PD-L, urcind doar in plan national: noul pragmatism al acestui partid va fi fiind explicabil in conditiile aliantei informale dintre PNL, PSD si PC intru izolarea democrat-liberalilor, dar este greu de justificat o contra-alianta informala cu PRM si mentinerea unui Vadim Tudor pe postul de vicepresedinte al Senatului (cum ar veni: al treilea om in stat) – greu, daca nu chiar de nejustificat…;

– apoi, faptul ca actualul Parlament, care si-a trait parlamentabil mandatul si si-a mincat de mult malaiul mucegait de la propriile bale, nu s-a sfiit nici in al doisprezecelea ceas sa ne mai aduca alte si alte dovezi ca ar merita din plin sa fie dizolvat pur si simplu, doar ca legea fundamentala marca Ion Iliescu a raposatului Iorgovan nu permite asa ceva: s-a facut scut in jurul urmaritilor penali Nastase si Mitrea, ca apoi sa se ratoiasca prin reprezentanti de frunte gen Vacaroiu la Uniunea Europeana si, ca sa fie totul limpede, senatorii din Comisia juridica au imbratisat pe loc (cu doua exceptii: reprezentantul PD-L si cel UDMR) propunerea ministrului justitiei de-a modifica legea privind statutul magistratilor astfel incit de-acum incolo sefii Parchetelor sa nu mai fie numiti de presedintele Romaniei, ci de Consiliul Superior al Magistraturii, nesinchisindu-se nici cit negru sub unghii de faptul ca articolul 134 din Constitutie prevede clar ca „CSM propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii" – ei, n-ar fi prima data ca parlamentabilii nostri fac legi ne- sau chiar anti-constitutionale!;

– intre timp, desigur, Guvernul Tariceanu II lucreaza din plin la aruncat cu bani nemunciti (de el, de guvern) in electorat ba prin marirea pensiilor cu vreo 20% cu fix o luna inainte de alegeri, ba prin marirea salariului minim la fel de bine asezonat electoral, iar ca sa nu ramina nici un amanunt privind aceste alegeri asa-zis uninominale la voia intimplarii, evident ca ele au fost fixate de Tariceanu pentru data de 30 noiembrie, adicatelea in duminica dinaintea zilei nationale – care, nu-i asa, e zi libera, deci, nu-i asa, vom avea un weekend prelungit, deci, nu-i asa, destui cetateni vor da urna din urbe pe-o iesire pin’ la munte ori pina-n Viena la niscaiva cumparaturi, ca doar alegerile europarlamentare de anul trecut au dovedit-o din plin ca o prezenta cit mai scazuta la urne favorizeaza exact pe acele partide care au un electorat mai restrins, dar „imobil", caci mai sarac, unul care se recruteaza din pensionari si alti defavorizati – exact din aceia in care liberalii arunca de zor cu bomboane electorale…

Mai conteaza-n contextul descris reactia primitiva a antrenorului Tadici (demis de la nationala feminina de handbal) care, auzind ca Federatia de Handbal vrea sa aduca un antrenor norvegian, a chemat antrenorii la boicotarea acestuia, chemare ce s-a soldat cu renuntarea lui Tomas Ryde? Mai conteaza faptul ca, recent, un prieten si coleg de opinii la Ziarul de Iasi mi-a scris oripilat pe mail: „Bai tata, sa vezi ce reactii rusofile sinistre la articolul meu de azi din ZdI! Si asta numai pina la prinz."? Mai conteaza faptul ca doar Mona Musca este urmarita penal pentru fals in declaratii (cum ca n-a facut politie politica), pe cind alti colaboratori dovediti care au detinut inalte functii publice nu sint luati la bani marunti?

In fine, ca sa dau rotunjime incercarii mele de-a depicta situatiunea, poftim un citat din articolul „Boierimea locala in fiecare minut" semnat de inconfundabilul TRU: „Atita vreme cit acest gen de normalitate va continua sa dea logica interna a fotbalului romanesc, vom topai, dar nu vom urca si vom ciupi, dar nu vom invinge. In schimb, ne vom lipi om la om de teoria Principelui Strain. Uitind ca problema e boierimea locala. In fiecare minut." (Gazeta sporturilor, 11.09.08). Schimbati „fotbalul romanesc" cu „politica romaneasca" (ori cu „justitia romaneasca" ori cu „handbalul romanesc" etc.) si veti vedea ca spusele lui Traian Ungureanu ramin perfect valabile.

Asa stind lucrurile in tara lu’ peste prajit in care cetateanul cinstit este fiul ploii, alegerile astea fals uninominale ne promit, pina una-alta, mai degraba o noua dezamagire majora vizavi de clasa asta politica cu aliura de peste (imputit la cap, evident). Bine ca s-a anuntat macar o productie buna de struguri de calitate – vom avea un vin bun, iar pina la degustarea vinului limpezit ne va ajuta turburelul, nu-i asa, sa ne mai inecam amarul (dez)amagirilor politice ori sportive…

Apropo de tara lu’ peste prajit, stiti cum da de inteles un surdo-mut faptul ca s-a nascut in Romania? Intii se bate-n piept, apoi isi da pumni in cap.