Germania azi. Un mic dictionar

Artificii

Revelionul l-am facut la Tübingen, la un iesean casatorit cu o sasoaica-landlerita din Apoldu de Sus (unde m-am nascut si am copilarit si eu). Inainte de-a ajunge la ei, am trecut pe la un pictor care in august a petrecut, impreuna cu sotia, trei zile la mine la tara, la Amnas.

Cit am stat de-am baut preventiv o cafea, o bubuitura sub geam. Amicul Jürgen s-a ridicat, a deschis geamul, s-a uitat. Niste adolescenti tocmai isi vedeau de drum. Aruncasera o petarda, ceva, in cutia postala! Ulrike, sotia lui, era ingrijorata: "Astia ori fi avind ceva cu noi?". "Pe dracu’", zise Jürgen, iar eu eram de aceeasi parere: "Cutia voastra le-a iesit pur si simplu in cale… Daca era a altcuiva, tot si-ar fi plasat mica lor bomba in ea! Ca, de, altfel suna explozia intr-o cutie", si le-am povestit cum, cu o zi inainte, observasem alti doi adolescenti cu o cutie intreaga cu petarde d-astea care bubuie zdravan: se distrau aruncind cite una in preajma unor trecatori care, daca nu vazusera gestul, se speriau la fel de zdravan! Iar un alt loc preferat pentru plasarea petardelor erau cutiile stradale de gunoi…

Jürgen prelua subiectul si-l duse la nivel economic: cica si anul acesta urma ca nemtii sa arunce-n aer de revelion artificii in valoare de peste 100 de milioane de euro!! Spuse asta pe un ton reprobator. "Si criza?", intrebai eu de colo, mai degraba retoric. "Ee, criza…".

Becuri economice

Pe ARD (echivalentul TVR1), in 5 ianuarie, la emisiunea de investigatii Report Munchen, una din temele investigate a fost chestiunea becurilor economice: Uniunea Europeana pregateste scoaterea din uz (si din fabricatie) a becurilor clasice si obligativitatea trecerii la becuri economice. Teoretic, o masura logica. Practic, o chestiunea delicata. Dincolo de faptul ca lumina becurilor economice este una rece (cea a becurilor clasice – una calda, motiv pentru care nici eu unul nu prea sint fan al celor ecologice…), se pare ca nici nu sint atit de economice pe cit se sustine… Apoi, s-a mai spus ceva, uitasem ce anume, si discutind cu sora mea, imi aminteam doar fraza "si de asta se preocupa UE" si ca "asta" insemna ceva naspa. O zi mai tirziu, mi-am amintit: cica UE se gindeste si la scoaterea din uz a automatelor de cafea!?…

Oricum, destui germani, nemultumiti de cei de la Bruxelles, s-ar pregati de acum pentru eventualitatea scoaterii din fabricatie a becurilor clasice, facindu-si stocuri! Hm, nu-i rea ideea… Altfel, imi si imaginez un politician candidat pentru Parlamentul European la alegerile de anul acesta ajuns intr-un sat romanesc neelectrizat si propovaduind binefacerile becurilor economice prescrise de UE – in dauna lampii de petrol…

Dor de comunism/socialism

O stire in Berliner Morgenpost din 3 ianuarie spune, printre altele, ca unul din patru est-germani e de parere ca oamenii din cele cinci landuri federale noi o duc mai rau decit inainte de 1989. Oare n-ar merita toti nostalgicii astia (de la ei, de la noi, de aiurea din fostul lagar socialist) cite o rezervatie a lor unde s-o duca exact asa cum au dus-o pe vremea lui Honecker, a lui Ceausescu etc.? Altfel, ar mai fi Coreea de Nord si Cuba, nu?

Kaufland

Intr-una din zilele dintre sarbatori, un nepot de-al meu s-a dus la Kaufland sa-si cumpere un sirop de tuse. A luat o cutie cu sticluta de sirop din raft, s-a uitat atent la ea (mai toti nemtii studiaza cu atentie data expirarii produselor!) si, ce sa vezi, expirase! A luat si un sirop neexpirat, apoi s-a dus la casa si l-a aratat pe cel expirat. Nu mica i-a fost mirarea cind a primit 2,50 euro – pentru ca gasise un produs expirat pe raft…

Merckle, Adolf

In data de 6 ianuarie, o stire a facut vilva in Germania: miliardarul Adolf Merckle, patronul unui imperiu de firme (Ratiopharm, Heidelberg Cement sint cele mai importante) cu circa 100.000 de angajati, a comis suicid aruncindu-se in fata unui tren! Concernul sau intrase in probleme financiare in urma unor speculatii perdante cu actiuni VW. Cu toate ca problemele financiare se rezolvasera in buna parte (conform presei), Merckle, pare-se, n-a putut suporta umilinta de a-si fi pus in pericol propriul imperiu pe care-l ridicase pornind de la o mica fabrica de medicamente cu 80 de angajati, preluata la virsta de 33 de ani de la tatal sau, in urma cu peste 40 de ani. Este, din cite stiu, primul/singurul industrias victima a crizei financiar-economice care a tras consecintele. Asta mi-a amintit de lista de evenimente deosebite pe 2008, intocmita de Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, pe care s-a aflat si demonstratia din toamna a unor protestatari pe Wall Street, printre altele cu o pancarta pe care scria: "Jump! You Fuckers!" – "Sariti! Nenorocitilor!". Din cite stiu, n-a sarit nimeni. Iata o diferenta neta intre criza din 1929 si cea din 2008…

Mix-Markt

Prima data am auzit de acest nou lant de magazine de la sotul unei nepoate. Cumparasera de acolo, printre altele, pufuleti din Romania, stire pe care am putut-o apoi livra lui Jürgen, pictorul din Tübingen, care descoperise acest nimic hranitor in vara, cind el si sotia sa au colindat Transilvania de Sud. Pe 3 ianuarie, apoi, am fost in vizita la o matusa, la Heilbronn. Cum venise vorba de acest Mix-Markt, ea ne-a spus ca este unul foarte aproape. Asa ca ne-am pornit intr-o plimbare pina acolo. Deci: Mix-Markt este un magazin in care se gasesc produse din tot Estul Europei: din Rusia (cele mai multe), din Polonia, din Cehia, din Bulgaria, din Romania, Republica Moldova (vinars Belii Aist, de ex.) etc. Produse romanesti: vinuri de Cotnari (Dealul Catalinei, Grasa de Cotnari, Frincusa – la 3,89 euro sticla; cel putin Grasa de Cotnari o gasesti si in alte supermarketuri la doar 2,29 euro), mustar si alte conserve Olympia, conserve Arovit, conserve Scandia, vodca Stalinskaya, apa minerala Borsec, bere Bürger si Servus (la peturi de 2 litri)… O oferta aparte o reprezinta mezeluri marca… "Produs a la Sibiu 1910". Deasupra scrie, in germana, "Specialitati romanesti din Ardeal", dedesubt: "Calitate Superioara". Ciudat e ca nu afli cine naiba este producatorul, caci singura informatie (dincolo de ingrediente etc.) pe care o mai primesti e ca distribuitorul se numeste Völker GmbH (SRL, adica) din Herrenberg. (Apropo, la Herrenberg, unde stau ai mei – mama si una din surori – este sediul firmei, dar nu exista si un Mix-Markt!) N-am cumparat decit niscaiva "Toba cu usturoi", 3,90 euro kg. Acceptabila. Din MIX-Markt Zeitung, saptaminal care contine, in principal, ceva oferte si retete (in germana), niscaiva reclame (unele in rusa) si sapte pagini de program tv in limba rusa (!) – a unor posturi rusesti. Interesant mai este faptul ca lantul are deja peste 80 de magazine in toata Germania – de unde putem deduce ca-i profitabil comertul cu produse "din vechea patrie"…

Schroder

Eram la matusa mea din Heilbronn. Cumnatul meu ii cere cartea de telefon ca sa-si caute un coleg de clasa din Deva, stomatolog undeva in zona. Din cartea de telefon cade un pliant electoral din 2005, cu Gerhard Schroder pe prima pagina. Comentariul cumnatului meu: "Uite asta a nenorocit Germania!".

Starea natiunii germane din perspectiva matusii mele

Matusa mea a venit in Germania in 1982. Pina nu demult, de fiecare data cind am vorbit, mi-a tot spus de ce n-am venit/ramas si eu in Germania. In ultima vreme, insa, e tot mai dezamagita de "Mutterland". Fraze precum "Totu-i numai inselaciune si minciuna!", "Astia vor sa nu mai ai nimic!" ori chiar "Pai, ajungi sa te gindesti daca nu era mai bine daca ramineam sub ala de la Bucuresti!" exprima dezamagirea ei crescinda fata de masurile tot mai greu de inteles ale autoritatilor germane pentru stringerea de bani de la cetateni pentru vistieria statului.

Altfel, vorba celor de la Süddeutsche Zeitung: "Nemtii inca o duc foarte bine, dar cu toate acestea securitatea lor a devenit fragila". ("Dincolo de luminari, strigatul fricii", 22.12.08).

Mda. Nemultumiri si teama la nivel inalt. Nivel de trai, desigur.