Caută 
5 MIN
Vinerea trecuta, mi-a fost dat sa citesc trei materiale care intr-un fel sau altul puneau in discutie relatia femei-barbati – la noi si aiurea.
Mai intii, C.G. (Cristian Ghinea) rezuma, in Dilema veche nr. 308, un studiu: "S-a dovedit stiintific: femeile si barbatii fac shopping in mod diferit pentru ca asa i-a modelat evolutia. Daniel Kruger, profesor universitar la Universitatea din Michigan, ne-a lamurit problema (…): femeile stau cu orele, aleg, miros, probeaza pentru ca, demult de tot, cind traiam in pesteri, femeile culegeau fructe si plante. Care trebuiau alese, mirosite, probate, altfel muream otraviti sau pateam altele. In schimb, barbatii intra rapid in magazin, cumpara ce le trebuie si ies pentru ca, tot pe atunci, cind ieseau din pesteri, ei vinau: actiune rapida, prada tintita, repaos. Profesorul Kruger spune ca trebuie sa ne intelegem reciproc, pentru a evita certurile. Lui i-a venit ideea cind a fost intr-o excursie cu grupul, la Praga: imediat, femeile s-au dus la cumparaturi, iar barbatii nu puteau pricepe de ce. Si Kruger a realizat de ce: e un comportament ancestral – cind grupul se muta, femeile trebuie sa stie locul, sa cunoasca potecile spre fructele neotravitoare (…)."
Intr-adevar, femeile si barbatii s-ar intelege mult mai bine daca ar cunoaste si resorturile comportamentului diferit in situatii similare, resorturi care, dupa cum am vazut, au radacini adinci de tot. De retinut: clamata intelegere reciproca a devenit, desigur, o necesitate doar din momentul in care rolul femeii si al barbatului in societate a incetat sa fie unul prestabilit. Cita vreme a functionat un fel de diviziune traditionala a muncii (barbatul vineaza, femeia gateste vinatul, metaforic vorbind), neintelegerile dintr-un cuplu au avut alte cauze decit impartirea responsabilitatilor. Neintelegerile precum cea iscata de modul de abordare a shoppingului (ca exemplu generic) isi au originea in modernizarea societatii, modernizare care a adus cu sine emanciparea femeilor, emancipare care a aratat ca ele pot participa la fel de bine ca barbatii la viata economica, politica ori culturala. Si, incet, incet, femeile au inceput sa concureze direct cu barbatii in tot mai multe domenii. Asa stind lucrurile, evident ca barbatilor li s-a parut ori li se pare (unora – multora?) inca si-n ziua de azi ca au de aparat un „teritoriu" al lor, iar din lupta aceasta de aparare a acestui "teritoriu", cred, s-a nascut si misoginismul modern, ca sa spun asa. Cel care poate fi circumscris cu acea – de acum – clasica trimitere la cratita a unei femei cu aspiratii, ambitii si competente pentru vreun post de conducere.
N-am ajuns din intimplare sa pomenesc de misoginism: citind apoi Evenimentul zilei de vinerea trecuta, ce mi-a fost dat sa vad in pagina de opinii? "Femeile au cistigat alegerile in Biserica!", un comentariu al lui Florian Bichir despre alegerile pentru Consiliul parohial si Comitetul parohial, marul discordiei reprezentindu-l faptul ca "incepind cu aceste alegeri (care au loc din patru in patru ani), si pentru prima data in istoria Bisericii Ortodoxe Romane, femeile pot face parte din Adunarea parohiala", conform Art. 54/2 ("Adunarea parohiala este compusa din credinciosii majori ai parohiei, barbati si femei, care marturisesc prin credinta, faptele si tinuta lor morala atasamentul fata de Biserica ortodoxa, de invatatura ei de credinta si de institutiile ei".) din noul Statut aprobat de Sf. Sinod. Dar, in ciuda acestui lucru stipulat (in premiera, ce-i drept) in Statut, "exista preoti" – scrie Bichir – "care au refuzat femeile, conform unui misoginism prost inteles si care mai exista in Biserica noastra Ortodoxa, chit ca ne place sau nu".
Uppsala!, iti vine sa exclami, cum adica "misoginism prost inteles"?!? Pai, sa deducem de aici ca exista si unul "bine/corect inteles"? Si cam cum ar arata acesta? Ce-ar presupune? Chiar nu-mi dau seama. Dar nici nu prea-mi vine sa cred ca lui Florian Bichir pur si simplu i-a scapat fraza/ideea de sub control, cu toate ca saluta "participarea femeii la treburile administrative ale Bisericii" drept "o noutate exceptionala", asezind evenimentul sub semnul unei "innoiri care trebuie inteleasa ca o reactualizare permanenta a Traditiei si in sinul Traditiei, si nu «o reforma» institutionala sau o modificare a Sfintelor Canoane". Care va sa zica: "innoire", si nu "reforma". Mai sa crezi ca "misoginismul prost inteles" e acela radical, care nu accepta nici macar "innoirea", iar "corect inteles" e acela care refuza "reforma"…
In acelasi ziar, o pagina mai incolo, Anca Simina semneaza un articol "despre badarania din politica": "Paleologu revine: «Macar eu am organul ala»". Despre ce-i vorba? Andreea Vass, consiliera premierului, a propus introducerea „unei norme de reprezentare a femeilor intre candidati, pe model francez". Si apoi este adusa la inaintare o declaratie a fostului ministru al culturii Toader Paleologu: "Politicianul roman e atit de badaran, incit e foarte greu pentru o femeie sa supravietuiasca. De altfel, stiti, ca frecventam aceleasi medii, stiti cum se vorbeste intre oamenii politici romani. Te iei cu miinile de cap. Si mie imi este greu, daramite unei femei. Macar eu am organul ala de care oamenii astia vorbesc intruna. Bine, sint unele femei care incep sa creada ca au si ele si folosesc aceleasi expresii".
Ce sa spun? Nu mi-a fost si nici nu-mi este simpatic T. Paleologu. Ce m-a deranjat la articolul acesta a fost cadrarea sa fix pe declaratia mai libera a acestuia, autoarea pierzind pe drum fondul problemei (crearea unui cadru care sa amelioreze discrepanta dintre numarul femeilor din societate si al acelora din viata politica activa). Altfel, Paleologu puncteaza corect cind spune ca exista „femei care incep sa creada ca au si ele si folosesc aceleasi expresii". Lucru care tine, cred, de o emancipare prost inteleasa.
In fine, cu ocazia asta mi-am adus aminte si de un interviu cu Aurora Liiceanu (psiholog), aparut in Adevarul literar&artistic (21.10.2009). La intrebarea "Credeti in progresul moral?", domnia sa a raspuns dupa cum urmeaza: "Nu exista asa ceva, iar noi sintem o tara misogina. Iar barbatii sint misogini asa cum respira. Nu neg ca si femeile au exploatat aceasta latura foarte bine si, in loc sa vina cu persoana, vin cu sexul inainte".
Pai, sa avem pardon! Probabil ca se mai poate afirma cum ca Romania este "o tara misogina", dar sa spui tu, femeie de succes (chiar daca tirziu) si cu studii superioare, psiholog si om de cultura pe deasupra, ca "barbatii sint misogini asa cum respira" mi se pare prea mult! Din pacate, aceasta declaratie mi se pare perfect comparabila cu misoginisme precum: "Blondele-s proaste de dau in gropi!" ori "Femeile sa-si vada de cratita lor!".
Neintelegeri intre sexe vor exista mereu, dar, ca sa revin de unde am plecat (Kruger), ele pot fi, cred, depasite in masura in care pur si simplu vom sti sa acceptam drept firesti diferentele inscrise de-a lungul evolutiei in codul genetic care, dupa cum am vazut, contine o serie de programari comportamentale ancestrale…
