Niciodata nu s-a gindit la moarte

Nu este nici o mirare ca Noica a fost permanent sub supravegherea Securitatii. Ca filosof, prestigiul sau era enorm. Mai mult: Constantin Noica dorea sa adune in juru-i un grup de tineri inzestrati, pe care sa-l antreneze personal prin convorbiri si corespondenta. A scris chiar un text programatic: "Cei 22 si cultura de performanta". A inceput sa bata drumurile tarii pentru a-i cunoaste si indruma. Cu acest gind a descins, in septembrie 1981, la Iasi. S-a intilnit atunci cu Liviu Antonesei si susiscalitul. Din cercetari ulterioare, am aflat ca nimic nu a ramas ascuns lucratorilor Securitatii. Epistolarul nostru era facsimilat sau transcris la masina. Exista, se pare, si fotografii ale "obiectivului" impreuna cu cei vizitati.

Din aceasta "munca informativa" putem afla detalii inclusiv despre moartea lui Noica, in decembrie 1987. As observa, mai intii, ca moartea lui Noica a survenit in urma unui accident. In dimineata zilei de 25 septembrie, s-a impiedicat si a cazut in camaruta de la Paltinis, fracturindu-si soldul. I s-a parut ca aude un soarece! A fost trasportat, pe la prinz, la un spital din Sibiu. Nici unul din aceste evenimente nu a ramas strain Securitatii. Unul dintre delatori s-a grabit sa consemneze urmatoarele amanunte:

"In dimineata zilei de miercuri, 25 noiembrie 1987, ing. Popa Liviu si Aurel Cioran mi-au dat telefon sa ma informeze ca prof. Constantin Noica a cazut in camera sa, ca este imobilizat la pat si cu dureri mari la soldul sting, iar asistenta medicala de la punctul sanitar din statiunea Paltinis nu-si da seama daca este fractura sau numai contuzie.

In fata acestei situatii, fiind necesara o radiografie, am anuntat salvarea pentru a trimite o autosanitara la Paltinis, ca sa-l aduca pe Constantin Noica la serviciul de urgenta al spitalului judetean (din Sibiu). In acelasi timp, l-am informat si pe dr. Nandris Gheorghe, directorul spitalului judetean despre acest caz. (Doctorul) mi-a spus ca va chema la serviciul de urgenta si un ortoped.

Salvarea a plecat la ora 12.30 la Paltinis si, in jurul orei 15, l-a adus pe Noica la Sibiu. Aici a fost primit de dr. Nandris Gh. si dr. Marin, seful sectiei de ortopedie. S-a constatat ca Noica are fractura de col femural foarte grava pentru virsta lui. A fost instalat intr-o rezerva (Salonul 12) si i s-au administrat somnifere pentru atenuarea durerilor si sedare.

Joi, 26 noiembrie a.c., discutind cu dr. Nandris Gheorghe si Deac Mircea, acestia mi-au spus ca situatia lui Constantin Noica este «serioasa», ca necesita interventie chirurgicala, ca este somnolent si ca are nevoie de o proteza speciala, care sa fie implantata pe capul colului femural, dar care la Sibiu nu se gaseste. Dr. Deac Mircea mi-a spus ca dr. Nandris Gheorghe a vorbit cu ministrul sanatatii, prof. Victor Ciobanu, pentru a obtine aceasta proteza de la Spitalul Militar Central.

Precizez ca ing. Popa Liviu mi-a cerut sa-i spun la ce camera este internat Constantin Noica, pentru a se duce impreuna cu Gabriel Liiceanu sa-l ajute, deoarece Constantin Noica nu are pe nimeni la Sibiu" (sursa "Costin"; cf. Ionel Necula, Aurel Cioran: fratele din leprozerie, Bucuresti: Editura Criterion Publishing, 2009, pp.90-91).

Dintr-o interceptare a telefonului din casa lui Aurel Cioran (fratele ginditorului Emil Cioran), aflam date despre moartea lui Constantin Noica, oferite de Octavian Nicolae, celebrul meteorolog de la Paltinis, prieten apropiat al filosofului si insotitorul sau in calatoriile acestuia prin tara. Covorbirea se poarta intre Mariana Noica, sotia filosofului, care se afla atunci la Bucuresti, si meteorolog:

"Nicolae povesteste cum a murit Noica, el fiind linga acesta (in camera de spital). (In data de 3 decembrie 1987), pe la (orele) 23 (filosoful) a inceput sa fie agitat, au venit medicii si i-au pus un aparat (de respiratie). Pe la ora 1 (a zilei de vineri, 4 decembrie), el (Octavian Nicolae) a chemat doctorita (de garda) sa-i ia tensiunea, (pentru) ca i s-a parut ca (I) s-a racit mina, ca aparuse embolia. Mariana (Noica) intreaba daca (filosoful) a spus ceva, iar Nicolae zice ca nu a vorbit deloc. Spune ca totdeauna (pe tot parcursul internarii in spital, Noica) a fost optimist si niciodata nu s-a gindit la moarte" (cf. Ionel Necula, Aurel Cioran…, p.111).

Am corectat tacit gramatica adeseori precara a acestor documente. Mentionez, in final, ca filosoful Constantin Noica a fost inmormintat linga schitul din Paltinis, duminica, 6 decembrie 1987. Ceremonia a fost, desigur, filmata.