Nu ma meritati…

Am scris acum doua saptamini un mic articol, intitulat, daca imi amintesc bine, "Chibiti si intelectuali". Intentia articolului era de a-mi exprima, de pe margine, citeva pareri in legatura cu alegerile locale si, in special, in legatura cu prestatia candidatului PDL la Primarie. Astfel de analize (unele foarte drastice) se mai publicasera in ziar. Dreptul gazetarilor de a comenta (mai bine sau mai rau) astfel de evenimente nu poate fi pus in discutie. Tot ceea ce conteaza e buna lor credinta. Nu pot vorbi, desigur, in numele altora. Dar in ceea ce ma priveste am incercat sa respect aceasta minima conditie. Se pare, dupa unele reactii, ca nu am reusit.

De un exemplu, dl inginer Eugen Corduneanu (care ma asigura, totusi, ca nu e membru PDL) crede si sustine intr-o epistola (publicata in numarul din 28 iunie al "Ziarului de Iasi") ca intregul meu articol, cuvint cu cuvint si paragraf dupa paragraf, reprezinta o imensa jignire la adresa candidatului si a simpatizantilor zisului partid. Si pentru a-si argumenta opinia da mai multe citate din articol. Citatele nu-i confirma insa citusi de putin prea severa concluzie. Ar fi inutil si obositor acum sa raspund punct cu punct acuzelor. Cititorii nu au textele in fata. Si, poate, nici nu-si mai amintesc bine despre ce a fost vorba si de unde a pornit gilceava. Cu toate acestea, in treacat fie spus, nu rezulta de nicaieri (in ceea ce am scris acum doua saptamini) ca eu as fi recomandat vreunui politician local sa devina "clovn" sau "histrion", pentru a impresiona electoratul. Nici macar candidatului PDL. Dl inginer Corduneanu s-a inselat si nu m-a citit corect, atribuindu-mi o intentie pe care nu am avut-o. Pentru a rezolva diferendul, il rog sa-mi reciteasca articolul.

Imi propun sa discut, cu acest prilej, o singura chestiune. Cea mai importanta, dupa estimarea mea. Si anume aceea legata de prea apasata "exuberanta verbala" (sa mi se permita eufemismul) a candidatului Dumitru Oprea. Nu sint, probabil, nici primul si nici ultimul care face aceasta inofensiva remarca. Unii comentatori au vorbit, in cazul sau, de impulsivitate si de aroganta chiar. Eu m-as feri de asemenea epitete prea avintate. Dl Oprea e, nu mai incape vorba, un delicat si un mare timid, care nu poate fi arogant nici macar cind il califica pe un adversar politic drept "haimana" (indepartindu-si astfel o parte a electoratului liberal) sau cind isi pune infringerea pe seama votului "asistatilor social" (jignind fara motiv pe toti cei ce au votat cu Nichita si Simirad). Ce inseamna, in fond, expresia "asistat social"? Din analiza publicata in serial de dl Adrian Cioflanca rezulta ca unii (multi!) dintre electorii primarului Gheorghe Nichita sint pensionari. Dar pensionarul, oricit am intoarce-o, nu e un "asistat social". Si, pesemne, nu la ei a facut aluzie candidatul PDL. Atunci la cine?

Dl inginer Eugen Corduneanu crede ca macar in unele momente politicienii nostri trebuie sa spuna adevarul. Cu orice risc! Cind a vorbit de votul "asistatilor social", care au decis cistigatorul la Primarie, dl Oprea ar fi grait un pretios adevar. Sa-mi dea voie preopinentul sa ma indoiesc profund de acest pretins adevar. Nici un om politic nu graieste un adevar cind isi pune infringerea nu pe seama greselilor proprii, ci pe seama electoratului. Daca electoratul din Dacia si Alexandru cel Bun a votat majoritar cu Gheorghe Nichita, vina e in exclusivitate a PDL-ului si a onorabilului sau candidat. Daca electorii din Copou nu s-au inghesuit la vot, asta tine de strategia eronata a dlui Oprea (si a staff-ului sau improvizat). Ori de cite ori refuzi sa-ti asumi responsabilitatea si cauti motive in alta parte nu pronunti un adevar. Cum nu pronunta un adevar nici despotul care facea reprosuri poporului, spunind ca nu-l merita…

Din perspectiva dlui inginer Corduneanu, banuiesc, sarcina presei e sa critice neconditionat "puterea" si sa menajeze "opozitia". Daca as fi scris negativ despre primarul Nichita sau despre prozatorul Simirad, totul ar fi fost in ordine. Nu as fi "jignit" pe nimeni. Pacatul meu a fost, neindoios, acela de a privi catre "opozitie" cu acelasi ochi detasat cu care am privit adesea la bravii reprezentanti ai PSD, de-a lungul istoriei recente. Dar, la feciorelnica virsta de 42 de ani, dl inginer e prea tinar pentru a fi aflat acest nesemnificativ, benign secret.