O anticamera a eternitatii

Oare cum va fi aratind Chisinaul anului 1877, in ziua de 19 octombrie, musai? Nu foarte grozav, eufemistic zicind, de vreme ce gurile rele ni-l prezinta, fara nici o preocupare de protocol (dar cind a fost istoria deferenta cu noi?), ca pe un "oras al noroiului". Si, la rigoare, ne-am putea inchipui strazile desfundate, casele umile, verdele potopitor, podgoriile ce asediaza de pretutindeni – o asezare intru totul rustica, doar ca ceva mai mare decit celelalte, pitite in cutele reliefului, spre cazna eternilor turci.

Un ochi in survol nu ar fi identificat, aici, decit anevoie vreun semn citadin. Un oras, totusi, la extrema de Vest a Imperiului Rus, destul de important in economia veleitatilor acestuia. Dovezi – berechet. Daca lasi altitudinile cele repede uniformizatoare si incepi a-l cutreiera, te poti intilni, tam-nesam, cu leib-medicul Serafim Botkin, sosit aici in componenta curtii imperiale. E foarte posibil sa-l vezi si pe domnul general-maior Nikolai Stoletov, numit de Aleksandr II sef al voluntarilor bulgari. Dar iata-l – stupoare! – si pe imparat, in carne si oase, coborind vajnic din caleasca si inconjurat de valetii sai.

Calendarul arata ziua de 12 aprilie. In jur – forfota in vederea pregatirii lazaretelor pentru ranitii in razboiul ruso-turc. Pe undeva trebuie ca estimp isi trage sufletul scriitorul Vsevolod Garsin. In alta parte, medicul N. Pirogov se pregateste sa-l consulte pe cneazul Nikolai Romanov, care se afla aici in convalescenta. Culmea e ca, la un moment dat, te poti ciocni – pardon, scuzati! – de Alexandre Gustave Eiffel, da, da, autorul celebrului turn, invitat la Chisinau pentru consolidarea podului de cale ferata, construit peste  Prut, la Ungheni (fain subiect de ancheta retro… epicizanta!…).

Cine stie (gind rau, ei, da, insa impus de logica enumeratiei!), poate ca ideea unei biblioteci ii va fi venit primarului de atunci al Chisinaului, Carol Schmidt (avea 30 de ani, mai putin decit Chirtoaca al momentului actual), din dorinta de a epata putin siragul acesta de somitati. Oricum, premisele erau de fata. Scriitori, medici, politicieni – tot lume in ordinea culturii (luind termenul intr-un sens larg, desigur); un mediu care, presupun, impunea prin el insusi o atare institutie.

Bessarabskie Gubernskie Novosti anunta, cu patru zile inainte, si pe un ton plin de importanta, momentul inaugural: "Am auzit din surse sigure ca pe data de 19 a lunii curente se va deschide pentru locuitori o biblioteca publica locala". De altfel, fondul de carte a fost, de la inceput – pina in perioada interbelica, cel putin, cind e suplimentat cu o suta de mii de exemplare in limba romana – total rusesc. Dar gestul in sine, dincolo de orice conjunctura (si e de vazut primarul care ofera unei biblioteci – si unde: la parterul Dumei orasenesti, alias Primaria – 1894 metri patrati!), s-a dovedit a fi providential, arcuindu-si valoarea peste vremi.

Iau amanuntele acestea (ca sa nu ma dau omniscient – intr-un veac al extremelor specializari!) din nr. 3 pe anul curent al revistei BiblioPolis, "revista de biblioteconomie si stiinte ale informarii", cum precizeaza frontispiciul, editata de Biblioteca Municipala "B. P. Hasdeu", cea mosita acum una suta treizeci ani de ani de junele Schmidt, la data amintita mai sus… Nu stiam ca in actualul sediu al bibliotecii, cindva hotel Suisse, s-au cazat Maiakovski, Esenin, Severeanin, Burliuk; ca in restaurantul Londra, de la parter (acum mirobolanta sala de lectura), au rasunat vocile unor Rahmaninov, Vertinski, Sobinov; ca, ulterior, aici puteau fi intilniti B. P. Hasdeu, Al. Mateevici, Nicolae Iorga, Constantin Stere, Octavian Goga, George Topirceanu, Ion Minulescu, Gala Galaction, Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Cincinat Pavelescu, Geo Bogza, George Enescu; precum si – cetire de la Vlad Pohila, redactorul-sef al revistei (minte enciclopedica si suflet generos – stirpe rarisima azi) – "citeva din multele Marii ale neamului romanesc: Maria Filoti, Maria Tanase, Maria Cebotari"…

Uimitor: constiinta acestor amanunte, odata inchegata, te dezleaga insesizabil de cotidian. Biblioteca e o capsula miraculoasa, o anticamera a eternitatii, o fortareata in care spiritul se repliaza impacat, cu toate profetiile implinite…