Oprea versus Tismaneanu

Unii cred ca Marius Oprea a fost destituit de la conducerea IICCMER pentru ca e liberal. Greseala!

Marius Oprea si oamenii lui au trecut la al doilea pas concret: deconspirarea tortionarilor si asasinilor (dupa primul pas in care au incercat sa ajute victimele regimului comunist – prin inaintarea de legi catre Parlament, prin obtinerea de pensii pentru anumite categorii etc), caci condamnarea comunismului fara vinovati e ca o furtuna intr-un pahar cu apa, ca o urmuziana tara independenta, dar fara ape, fara munti, dealuri si cimpii, fara orase si fara sate. Vinovatii trebuie sa raspunda in fata legii. S-au cautat dovezi clare, ferme, sapindu-se in paduri si in munti, acolo unde au fost impuscati oameni nevinovati. In acest sens, intr-un timp relativ scurt, s-au inaintat peste 400 de dosare la Parchetul General. Toate bine documentate, motivate. Insa DIICOT-ul, departamentul din Parchet care se ocupa cu asa ceva, a dat mereu solutii de neincepere a urmaririi penale si de suspendare a urmaririi penale. Asadar, nici o condamnare! De ce oare? E simplu: in tribunale, in justitie in general, ca in toate domeniile, are loc o dinastizare a conducerii. Rudele, copiii si nepotii celor care au avut functii inainte si care, multi dintre ei, au fost mai mult sau mai putin vinovati, sint acum in fruntea bucatelor din justitie. Marius Oprea mi-a vorbit intr-o discutie particulara de o inalta doamna din justitia romaneasca al carei bunic se face vinovat de condamnarea arbitrara si impuscarea unor flacai care se ascundeau prin paduri in anii 50, ca sa nu fie inrolati in armata (sarmanii, ei ii asteptau pe americani). Ca aceasta doamna sint si alte persoane in justitie, in domeniul afacerilor, in politica etc .

Ei, aici e buba! Aici a deranjat Marius Oprea. Cind atingi structurile Securitatii omniprezente si omnipotente, e biia! Si astfel a venit restructurarea guvernamentala, reorganizarea, de fapt musamalizarea. Da, musamalizare, caci ce altceva inseamna noul statut al IICCME. Prin acesta, guvernul a eliminat posibilitatea investigarii crimelor comise de autoritatile comuniste, precum si posibilitatea de a inainta sesizari penale organelor de justitie. Aici e fondul problemei. O excelenta analiza a situatiei face in amanunt Iulia Popovici in numarul de acum doua saptamini al Observatorului cultural.

Iar la aceasta reorganizare, perestroika si glasnosti, trebuia si un perestoikist. Acesta este domnul Tismaneanu, savant de marca, incontestabil un cercetator de valoare al fenomenului comunist. In acelasi timp, d-l Tismaneanu e si uns cu toate alifiile, e "saltimbancul perfect", cum spunea Dorin Tudoran, care stie mereu sa se aseze sub umbrela favorabila. Nu degeaba afirma intr-un interviu din Evenimentul zilei: "Pot sa va asigur ca sprijinul politic, daca va ginditi la presedintele Traian Basescu si primul ministru Emil Boc, este cit se poate de concret si puternic". Tismaneanu merge intotdeauna la vale, minat de apele caldute. Oprea merge impotriva curentului, ia valul in piept si, daca Doamne fereste s-ar ineca, nu trebuie cautat in aval, ci in amonte.Tismaneanu abordeaza comunismul intelectual, Oprea – penal. Primul e reconciliator, conivent cu puterea, oricare ar fi ea; al doilea e acuzator si intransigent. Anticomunismul primului e de serviciu, discursiv, cu floricele, "corect politic", de simpozioane, mese rotunde, patrate si ovale, chiar daca judicios si eclatant; anticomunismul celui de-al doilea e fara floricele, ba chiar buruienos (vezi expresii precum "cacatii aia de la putere"), e transant, radical, asumiandu-si cruzimea istoriei si dorind sa indrepte ce se poate indrepta. Primul condamna ideologic comunismul (de parca poti aduce ideologia in fata justitiei), studiaza mortii in biblioteca; al doilea nu se infunda in vorbe crete si infoiate, ci vrea sa condamne la propriu comunismul, pornind de la tortionarii sai.

Sa vedem ce va face Marius Oprea mai departe. Nu stiu exact, insa cred ca aceleasi lucruri, dar pe alte cai. Ce va face Vladimir Tismaneanu, insa, stiu. Vom avea un anticomunism imbirligat stiintific, cu voie de la stapinire, un anticomunism caliu. D-l Tismaneanu va scrie carti dupa carti, peste care se va asterne praful, ca peste operele Geniului Carpatilor. Iar ceilalti, deranjati din cind in cind de declaratiile de protest ale batrinicii aceleia cit o nuca, Doina Cornea, vom adasta cuminte in minciuna, lasitate si indiferenta.