Caută 
4 MIN
Ma uit pe calendar: de azi (adica din momentul publicarii textului ce urmeaza) pina in 28 avem exact o saptamina. Sapte zile care vor trece, vorba lui Arghezi, cu „celeritatea cerbilor", intre newsletter-le pe care ti le trimite, de la o ora la alta, Publika (si care – asta fiind, probabil, si calculul – iti procura un halucinant sentiment de simultaneitate cu cele de p’afara) si o vizita, sa zicem, la piata; sau, cine stie, in localul din centru, unde cafeaua e contra unui cost al naibii de muscator, in schimb Wi-Fi-ul se da pe gratis, laptop sa ai. Inca sapte zile de intruniri, dezbateri, vizite, afise, panouri; de aferate sedinte pe la sediile cui le are; de chiolhanuri pe la casele de vacanta ale imbogatitilor tranzitiei, ferite strategic de ochiul electoratului, numai bune, adica, pentru „defularea" activului dupa aceste frenetice saptamini de gargara si betii. Sapte zile in care… oare ce se va mai produce? Ca pina acum contabilizam peripetii si trasnai tot una si una. De pilda, misiva lu’Ghimpu catre NATO: cum ca rusii ne impileaza etc., sariti pe ei. Ori suturile pe care le-a luat zilele trecute, in studioul emisiunii de dezbatere electorala, difuzata de Publika TV, Sergiu Mocanu, candidatul Partidului pentru Neam si Tara. Tema dezbaterii fiind Ziua Agricultorului, marele luptator anti-mafie tot despre Plahatniuc a ajuns sa graiasca, alocutiunea hodoronc-tronc fiind in mare voga la noi.
A! Stiu: legea parantezelor, care trebuie deschise larg si explicat cit incape cine e Mocanu si ce hram poarta celalalt. Pai, spre a fi politically correctness: Mocanu e un frustrat, iar Plahatniuc, saracul, un sac – mare – cu bani. Pe bune: cei de pe linga fisc (il dau cu minuscule, ca sa nu carecumva sa impieteze, ma-ntelegi) zic ca e un mic-milionar-miliardar, intrupat voiniceste sub ochiul – care ingrasa vita, paremiologic vorbind – al lui Voronin. Mocanu, ce curios, tot din pulpana Tatucului (aici am folosit majusculele, ca pina la 28 mai e) s-a iscat, fiindca de la functia de consilier cu misiuni speciale al fostului militian i s-a tras lui faima de hamesit & fripturist.
Dupa toate, daca mai schimbi oleaca si racursiul, si daca, dupa felesagul postmodernilor, tragi pe dedesubt si un palimpsest din alea culturale, te intrebi daca nu si-o fi bagat cumva coada vreun principiu oedipian in toata tarasenia: pui de secretar general mincindu-se intre ei si ambii incoltind carnea tatinelui…
Dar mai bine sa observam diferenta de principiu si de eficacitate: in timp de Mocanu face spune la gura de i se apleaca bietului telespectator (bine ca s-a facut pocinog la evacuarea de guler a candidatului din studio, altfel nici telecomanda nu-i mai putea veni de hac: oriunde butonai, tot de figura de copchil neintarcat dadeai), Plahatniuc, vorba ceea, tace si face. Tace in sensul ca nu tipa, ca nu e strident; ca vorbeste putin (nu stiu si daca strictul necesar, dar cine sa-ti respecte o asemenea clauza in tara gurilor sparte?) si actioneaza cu tenacitate, dar mai cu seama cu sistem. Ce am in vedere? PD-ul si l-a anuntat, in ultima zi in care se mai puteau opera modificari de felul acesta, numarul doi pe lista sa electorala: dupa Marian Lupu. Un zvon care incepuse a se raspindi cam pe la mijlocul actualei campanii a devenit, astfel, certitudine. Dar nu va grabiti sa vedeti aici un troc de natura financiar-amicala. Sau doar atit: miza pare mai profunda, ca sa nu zic mai lucrativa. Plahatniuc poate fi fericita solutie (fericita, bineinteles, pentru cei in chestie) impotriva unui Filat caruia, vorba lui Nicolae Negru, pare ca „i s-a urcat intr-adevar ceva la cap". Ma refer la Tratatul privind regimul de frontiera in RM si Romania, semnat de premier ca si cum Ghimpu si-ar fi dat duhul. Tot in dispretul colegilor de coalitie (dar si a reglementarilor constitutionale, in definitiv) a fost si hotarirea de mai acum o luna cu privire la asistenta sociala pe durata iernii. Politica e mai psihanalizabila decit poezia: gesturile denota o teribila ambitie de suprematie. Asa primitiv cum pare, supararea lui Ghimpu nu e fara de suport. Marian Lupu insusi, in mai multe rinduri (inclusiv in interviul pe care i l-am solicitat pentru „Ziarul de Iasi"), atragea atentia asupra acestei trasaturi a inca premierului Filat.
In scurt: putem avea un alt prim-ministru. Nu stiu ce va zice cu aceasta ocazie domnul Ghimpu, jignit pina peste poate in demnitatea lui de interimar, in schimb lui Mocanu, fac prinsoare, i se va lua piuitul.
À bon entendeur, salut!…
