Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Prioritatile europene ale Angelei Merkel

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Asa cum ne asteptam si speram, Presedintia germana a Uniunii Europene incearca sa dea un nou impuls proiectului comunitar, cu citeva zile inainte de Consiliul European de primavara si, desigur, in perspectiva celebrarii unei jumatati de secol de la semnarea, la Roma, a tratatelor aflate la originea Uniunii. Zilele de 24 si 25 martie, cind europenii de astazi ii vor omagia pe "Parintii Fondatori", nu vor fi atit de insorite pe cit se spera in urma cu citiva ani. Incertitudinea privind Constitutia persista, cresterea economica abia incepe sa-si faca simtite efectele, iar obiectivele agendei de la Lisabona, desi urmarite cu perseverenta, nu par a indrepta Uniunea catre prima treapta a podiumului competitivitatii mondiale. Daca la aceasta adaugam problema politicii energetice si angoasa dependentei de rezervele rusesti, precum si umbrele inca persistente ale dezbaterii pe tema extinderii, ne dam seama ca momentul aniversar trebuie sa semnifice, cu adevarat, un moment de cotitura.
    Cancelarul Angela Merkel a ales varianta unui discurs in camera inferioara a parlamentului national (Bundestag-ul), sustinut la 1 martie, pentru a enunta obiectivele de etapa ale presedintiei germane. Presiunea este mare, pentru ca toata lumea se asteapta ca Germania sa ofere o presedintie semestriala puternica, in ciuda unui context politic dificil, marcat mai ales de campania prezidentiala franceza. Doamna Merkel a evitat, asa cum se cade in asemenea momente, sa fie prea transanta pe temele care divizeaza statele-membre. De asemenea, deloc surprinzator, in alte domenii sensibile a preferat sa evidentieze doar jumatatea plina a paharului. Totusi, discursul poate insufla o anumita doza de optimism in privinta "pulsului" constructiei europene.
    La o prima lectura, iese in evidenta locul privilegiat pe care il ocupa conceptul de competitivitate. Este posibil ca aceasta sa se datoreze si prezentei acestei teme in prim-planul agendei Consiliului European de saptamina viitoare, insa, pe de alta parte, Germania a avut de la bun inceput un aport important in impunerea acestei orientari. Agenda de la Lisabona ofera un cadru politic favorabil pentru o astfel de prioritate si, in plus, imediat dupa acest pasaj este reafirmat atasamentul fata de modelul social european, insa este greu de crezut ca stinga europeana se va simti reconfortata. Discursul doamnei Merkel nu se indeparteaza prea mult de linia presedintelui Comisiei, Durao Barroso, ba chiar se apropie de cunoscutele (si detestatele, in tabara stingii si in cea a nationalistilor economici) teze ale premierului britanic Tony Blair.
    Europa are nevoie de crestere economica, si inca de una pronuntata, considera cancelarul german. Competitivitatea trebuie imbunatatita, pentru ca pe piata globala Europa se confrunta cu o concurenta tot mai acerba - iar referirile la China si India nu puteau lipsi. Iar faptul ca doamna Merkel le-a semnalat membrilor Bundestag-ului ca, potrivit unor statistici recente, Germania (dar si Suedia, Belgia si Marea Britanie) recupereaza decalajele de productivitate in raport cu Statele Unite este mai mult decit un gest de auto-apreciere, in calitate de sef al Executivului german. Este - din perspectiva Presedintiei UE - un semnal ingrijorator, daca tinem cont de ambitia Uniunii de a-si converti resursele (cea mai mare piata pe plan mondial) in forta economica propriu-zisa. Necesarele masuri de reforma cad, in cea mai mare parte a lor, in sfera de competente a autoritatilor nationale, insa de la Bruxelles se promit incurajari si stimulente. Nu a fost uitata nici problema reducerii birocratiei administrative, care afecteaza performantele firmelor europene, cancelarul german oferind drept exemplu propriile eforturi, pe plan national.  
    Relatiilor intre Uniunea Europeana si Statele Unite li s-a acordat o atentie speciala in discursul doamnei Merkel, ceea ce s-ar putea explica si prin faptul ca Germania detine in prezent si presedintia grupului statelor puternic industrializate (G7 sau G8, daca includem si Rusia). De asemenea, la sfirsitul lunii aprilie va avea loc summit-ul UE-SUA, care ar trebui, in viziunea doamnei Merkel, sa duca la un climat favorabil incheierii "Rundei Doha" a negocierilor sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului. Presedintia germana doreste un parteneriat transatlantic mai strins, intemeiat pe un set de termeni comerciali stimulativi si, totodata, echitabili, inclusiv pentru statele in curs de dezvoltare. Acest stil de abordare va suscita, fara indoiala, reactii pozitive la Washington, insa problemele de fond ramin, iar succesul "Rundei Doha" nu este nici pe departe garantat.
    Parca pentru a echilibra situatia, doamna Merkel a alocat o pondere consistenta din discurs unuia dintre domeniile in care UE si SUA au pozitii divergente - mediul inconjurator si exigentele Protocolului de la Kyoto. Este de asteptat ca la Consiliul European de saptamina viitoare, problema incalzirii globale sa fie amplu discutata, iar presedintia germana va avea, si in acest caz, rolul de initiator si broker. Un rol pe care doamna Merkel il poate indeplini cu succes, mai ales ca in acest domeniu - ca de altfel si in altele - propunerile de reforma la nivel comunitar oglindesc destul de bine viziunea Cancelarului asupra schimbarilor necesare in propria tara. Politica interna intareste credibilitatea doamnei Merkel pe plan european, dar ramine de vazut daca o va ajuta sa obtina succesele sperate.      


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri