Redde Caesari quae sunt Caesaris, et quae sunt Dei Deo

vineri, 14 octombrie 2011, 18:15
3 MIN
 Redde Caesari quae sunt Caesaris, et quae sunt Dei Deo

Bun, am inteles. Prin analogie, inteleg ca rolul Cezarului este preluat de catre stat si, ca atare, acestuia i se cuvin unele parti din veniturile noastre.

Din salariu ni se retine cam 33%. Cu ce ne ramine, mergem sa cumparam si atunci mai dam inca 24%. Deci la Cezar ajunge 57% din salariul nostru. Din cei 43% scadem inflatia 5% si mai economisim cam 40%, din care ne luam o masina, un apartament sau poate un avion.

Cezarul ne mai taxeaza cu impozit, cu accize, cu taxe la trecerea podului, la parcare si cam peste tot.

Dumnezeu este mai blind, dar unii slujitori… Nu, aici nu ma bag. Vrei – dai, nu vrei – nu dai. Clar?

Revin la Cezar. Lui trebuie sa-i dam, ca are o infinitate de obligatii. Daca n-am avea Cezar, adica statul, ar veni turcii, ne-ar ocupa si ne-ar reactiva zeciuiala. Adica din zece lei ii dam si lui un leu. Hm! Adica din 1800 lei dau turcului 180 lei.

– Si nu mai cere nimic? Fetele?

– Lasa, bre, fetele, ca si asa pleaca sa fericeasca alte boanghene.

– Nu fi simplist, Costica, ma contrazic nervos. Tu nu pui alte dari platite boierilor si trepadusilor de tot felul.

– Zau? Crezi ca acum dam doar cei 57%? Dar spaga, omniprezenta spaga, n-o pui?

– Chiar omniprezenta?

– Cam da. Vrei un aviz? Vrei o autorizatie? Vrei sa fii lasat in pace? Scoate repede spaga!

– Cazuri izolate…

– Nu, zau. Vrei un exemplu? Nu mergem la primarie, ca acolo nu se ia spaga.

– Acolo se ia spagoi?

– Nu insinuez nimic, desi… Hai la CJ, la comisia de pus bete in roate. Stii cum se lucreaza? Se prezinta dosarul, perfect din punct de vedere al legalitatii. Grangurasii triaza si unele dosare sint date la o parte.

– Pe ce motiv?

– Asta are bani. La asta trebuie sa facem o vizita la fata locului. Asta de ce face un etaj doar? Trebuie mai multe locuri de parcare…

– Adica doar ciriiala?

– Da. Omul este purtat pe drumuri si, in final, ori renunta, ori da spaga. Mai vrei exemple?

– Mai vreau.

– De exemplu, exista o lucrare de impietruire si spagarul propune directorului: Facem doar jumatate din ce platim si luam noi restul banilor.

– Imi ajunge, te rog, ma doare capul.

– Nu mai vrei exemple? La spitalul…

– Lasa-ma!

– Ba nu te las. Directorul este chemat brutal la domnul ales local, desi n-are voie s-o faca.

– Si? Ce vrea?

– O lucrare de termoficare… sa fie data la…

– CET.

– Nici vorba, la cineva. N-am aflat la cine, ca afacerea a explodat si a picat.

– Ma poti lasa in pace? Daca un singur neica-nimeni poate face toate aceste potlogarii…

– Dar n-am terminat. Sa vezi cu aeroportul!

– Nu ma mai intereseaza.

– Ba sa te intereseze. Le pun botnita si le incurc afacerile. Asta ii face sa devina turbati. Stii ce mi-a spus un spagar vestit?

– Ce mai inventezi?

– Mi-a spus ca merge prost cu spaga la CJ si din acest motiv trebuie sa consume din osinza.

– Atunci la primarie este jale.

– Nu stiu. Cit am fost la primarie, CET-ul, de exemplu, avea un profit. Acum are sute de milioane de lei datorii. Celelalte regii au mers in aceeasi directie. Imprumuturile ineficiente fac sa apara la orizont un lamentabil faliment. Cit despre spaga, nu am habar.

– Deci, tu spui ca 57% partea Cezarului nu ajunge pentru ca statul sa functioneze.

– Nu. In nenorocitul de salariu, in indrazneala de a initia o investitie, in demersurile de a te mentine pe linia de plutire intervine spaga. Oribila spaga, omniprezenta.

– Si nu se poate face nimic?

– Ba da. Nenorocirea este ca spaga se practica peste tot. Statul (Cezarul) este sufocat, legile sint inutile. Incet, dar sigur, statul isi pierde rolul si noi devenim o multime. O multime care este guvernata de clanuri mafiote.

Desi marea majoritate a romanilor sint corecti, spagarii construiesc clanuri mafiote care isi disputa zonele de influenta si dominatia acestora devine dictatoriala.

Comentarii