Caută 
3 MIN
Noul presedinte al Poloniei este Bronislaw Komorowski. Candidatul Platformei Civice aflata la guvernare a invins in cel de-al doilea tur de scrutin desfasurat la 4 iulie, obtinind 52,6% din totalul voturilor, potrivit celor 95% din voturile oficial numarate. Rivalul sau, fostul premier Jaroslaw Kaczynski, fratele geaman al presedintelui Lech Kaczynski mort in tragedia aviatica de la Smolensk si candidat al Partidului Lege si Justitie, a obtinut 47,4% din voturi.
Care este semnificatia scrutinului si ce poate el semnaliza in directia viitorului apropriat? Infringerea lui Jaroslaw Kaczynski nu constituie o surpriza. Nici macar pentru el. De altfel, Kaczynski s-a grabit sa-si recunoasca esecul in baza exit-pollurilor, inca inainte ca rezultate oficiale sa-l fi confirmat. Si totusi, Kaczynski are motive sa fie multumit de scorul obtinut si optimist in privinta viitorului. Inaintea accidentului aviatic din 10 aprilie, mai toate sondajele indicau ca fostul presedinte Lech Kaczynski va esua in incercarea de a dobindi un al doilea mandat. Se pare ca polonezii se cam saturasera de politica radicala promovata de cei doi gemeni, ajunsa la apogeu in anii 2005-2007. Aceasta politica, ce combina in interior o "vinatoare de vrajitoare" impotriva celor care inspirasera si condusesera asa-numita "masa rotunda" cu guvernantii comunisti la sfirsitul anilor ’80, acum prezentati drept complici ai unei neo-nomenklaturi corupte, o opozitie populista fata de privatizare si, in exterior, confruntarea insolita nu numai a vecinului rus, dar si al celui german, dusese la o izolare a Poloniei pe arena internationala, unde fratii Kaczynski erau considerati a fi eurosceptici, ultranationalisti, izolationisti si catolici bigoti. Probabil ca nu este intimplator ca tocmai in ziua alegerilor si tocmai de ziua nationala a Statelor Unite, Secretarul de Stat american Hillary Clinton avea sa semneze la Varsovia acordul modificat privind stationarea pe teritoriul Poloniei a rachetelor americane din noul scut de aparare, de care presedintele Lech Kaczynski incercase initial sa se distanteze. De altfel, Partidul Lege si Justitie protestase impotriva bizarei coincidente.
Avind in vedere aceste impedimente, Jaroslaw Kaczynski, speculind valul de simpatie provocat de moartea fratelui sau, a reusit sa adune mult mai multe voturi decit se preconizase, ba chiar unele sondaje din ajunul alegerilor il dadeau drept cistigator la mica diferenta. Acum, Kaczynski va face, potrivit analistilor polonezi, toate eforturile pentru a mentine aceasta mobilizare a electoratului sau, avind in vedere ca in toamna se vor desfasura in Polonia alegeri locale, iar anul viitor alegeri parlamentare. In acest scop el va incerca fara indoiala sa exploateze inevitabilele frustrari create in rindul electoratului de reformele structurale pe care liberal-conservatorii Platformei Civice intentioneaza sa le introduca. Printre acestea se numara reducerea deficitului public, de 7 procente din produsul intern brut, ceea ce va da apa la moara neo-populistilor adepti ai unui stat aparator al drepturilor sociale ale paturii mijlocii si ale neprivilegiatilor. Oricum, premierul Donald Tusk respira acum mai usor, odata inlaturat pericolul unui veto prezidential, prerogativa pe care Lech Kaczynski o exercitase de nu mai putin de 18 ori pentru a bloca legile majoritatii parlamentare.
Spre deosebire de Jaroslaw Kaczynski, Komorowski, desemnat de catre partidul sau presedinte al camerei inferioare in 2007 si fost ministru al apararii in 2000-2001, fusese considerat pina la recentele alegeri drept al doilea politician in ierarhia Platformei Civice dupa premierul Tusk. De profesie istoric, noul presedinte polonez are 58 de ani. Descendent al unei familii de nobili polonezi, vederile sale politice sint liberal-conservatoare. Spre deosebire de rivalul sau care este necasatorit si traieste cu octogenara sa mama, Komorowki este casatorit si are cinci copii.
Pe acest fundal, ramine de vazut cum va actiona stinga la urmatoarele alegeri. In primul tur de scrutin, candidatul Partidului Socialist, Grzegorz Napieralski, obtinuse un surprinzator loc trei, cu aproape 14 procente. Calculind, se pare, gresit, a refuzat sa sprijine in al doilea tur pe unul dintre candidatii ramasi in cursa, mizind pe viitoarele alegeri parlamentare. Dar aceasta decizie a creat nemultumiri in rindul propriei formatiuni, si sondajele au aratat ca aproximativ 70% din votantii socialistilor il vor sprijini pe Komorowski. Nu numai fostul presedinte Aleksander Kwasniewski, dar si alti lideri de frunte ai socialistilor, printre care fostul lider al formatiunii, Wojciech Michal Olejniczak, au criticat pozitia lui Napieralski, sprijinindu-l deschis pe Komorowski. Motivele? Probabil ca ele au fost similare, poate chiar identice cu cele ale altui fost presedinte, legendarul Lech Walesa. Kaczynski, a afirmat acesta, "este un politician iresponsabil si periculos", iar Polonia ar putea "plati un pret greu in cazul in care el va fi ales".
